Unii orășeni, cei care și-au procurat apartamente în blocuri noi conectate la încălzire pe gaz, vor fi afectați, în această iarnă, mai mult decât sătenii. Expertul economic Veaceslav Ioniță a presupus că în facturi vor vedea sume de 10-12 mii de lei. Subiectul a fost desfășurat în seara de joi, 8 septembrie curent, la emisiunea „Morari.live” de la N4.

„Cel mai grav afectată va fi populația urbană cu venituri mai sus de mediu care au încălzire individuală. În ultimii 10 ani, în Chișinău, avem cel puțin 70 de mii de familii care și-au cumpărat apartamente noi care au încălzire pe gaz. Asta nu este un om sărac, pentru cei care ne ascultă, vorbim despre oameni al căror salariu este de la 20 de mii de lei în sus. Ei vor fi loviți cel mai tare. Ei nu intră în programul guvernamental de ajutor”, a explicat Ioniță.

Potrivit acestuia, omul de la sat trăiește într-o criză energetică profundă de 30 de ani, doar că are opțiunea de a se încălzi cu lemne și, în plus, Guvernul va încerca să diminueze impactul prin acțiunea de „lemne sociale”.

„Omul de la țară cum a trăit așa și va trăi, cel de la oraș trebui să-și schimbe modul de viață. Factura va crește brusc, chiar și în varianta optimistă – cu 30 de lei. Pentru el, factura va fi de nivelul 10-12 mii de lei pe lună și chiar dacă veniturile lui sunt mari…”.

Amintim că, în prezent, consumatorii casnici achită un tarif de 22,99 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus. Prețul de achiziție a gazului oferit de Rusia este în luna septembrie de 1.883 dolari pentru o mie de metri cubi, cu peste 400 de dolari mai mult față de luna august.

Vadim Ceban: Continuarea livrărilor de gaze naturale după 1 octombrie rămâne la discreția Gazprom

#factura #gaz #oras

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.