Eugen Tomac, deputat român în Parlamentul European, președinte al Partidului Mișcarea Populară, și-a exprimat nemulțumirea acum o zi, 10 septembrie curent, pe contul său oficial de Facebook privind decorarea lui Marian Lupu cu „Steaua României” de către președintele țării vecine, Klaus Iohannis. Europoliticianul a amintit și de o situație din trecut.

„Nu știu cine și de ce a făcut această mizerie, dar când credeam că mai mult de atât nu se poate, o vedem și pe asta. Marian Lupu, fost președinte al Parlamentului R. Moldova, cel care striga în gura mare că el vorbește limba moldovenească este decorat cu “Steaua României” la București. Așa ceva nu pot înțelege niciodată. Sunt sute de profesori peste Prut care luptă de-o viață pentru identitatea românească, sunt scriitori, jurnaliști, dar statul român alege să decoreze exact pe cine nu merită!”, a scris Eugen Tomac.

Amintim că Marian Lupu, acum președinte al Curții de Conturi, a fost decorat cu ordinul menționat pe 8 septembrie curent. În comunicatul prezidențial scrie că i-a fost oferit „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european”. Pe lângă el, ordinul național „Steaua României” în grad de comandor l-au mai primit: Holm Janar, Auditorul General al Oficiului Național de Audit al Republicii Estonia și Tavares José, președintele Curții de Conturi a Republicii Portugheze. Oficiali din UE, Austria, și Franța au primit aceeași distincție în grad de Mare Ofițer. Președintele Curții de Conturi din România s-a ales cu distincție în grad de cavaler.

#Curtea de Conturi #Marian Lupu #Steaua României

Cu o populație de 450,6 milioane de locuitori, Uniunea Europeană se apropie de un vârf demografic istoric, urmând însă ca numărul locuitorilor săi să scadă în deceniile următoare, potrivit unui raport publicat, care subliniază totodată provocările majore generate de îmbătrânirea populației europene, relatează hotnews.ro.

Conform Centrului Comun de Cercetare (JRC), institut afiliat Comisiei Europene, se estimează că numărul europenilor va crește ușor până în 2029, ajungând la aproximativ 453,3 milioane, înainte de a intra într-un declin lent, dar susținut.

Ulterior, se preconizează că, până în 2050, populația Europei va ajunge la 445 de milioane de locuitori, scăzând la 398,8 milioane până în 2100 – un nivel comparabil cu cel de la sfârșitul anilor ’70.

În același timp, europenii trăiesc mai mult decât oricând: speranța de viață a ajuns la 81,5 ani în 2024, datorită progreselor medicale și îmbunătățirii condițiilor de viață.

Cum va arăta viitorul demografic al Europei

Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste, comparativ cu unul din cinci în prezent.

Până în 2100, speranța de viață ar putea depăși 90 de ani pentru femei și 86 de ani pentru bărbați. Un copil născut în Uniunea Europeană în 2023 se poate aștepta să trăiască până la vârsta de 75,3 ani fără a suferi de boli grave.

Uniunea Europeană recunoaște că aceste tendințe aduc „provocări majore”: deficit de forță de muncă, presiune asupra finanțelor publice și presiune asupra sistemelor de sănătate, educație și formare profesională, precum și asupra coeziunii teritoriale.

Cu toate acestea, ele creează și noi piețe, centrate pe așa-zisa „silver economy” („economia argintie”, aluzie la firele de păr alb apărute în procesul de îmbătrânire), care oferă produse și servicii pentru persoanele în vârstă, inclusiv inovații în domeniul sănătății și tehnologiei.

„Una dintre cele mai mari realizări ale noastre”

„Trăim vieți mai lungi și mai sănătoase decât oricând – una dintre cele mai mari realizări ale noastre. Dar schimbările demografice transformă societățile, economiile și piețele muncii noastre și trebuie să acționăm acum pentru a transforma această transformare într-o oportunitate”, a declarat comisarul european Dubravka Suica.

Îmbunătățirea productivității și reducerea șomajului vor fi esențiale pentru a compensa efectele unei forțe de muncă în scădere, insistă UE.

În prezent, aproape 20% dintre persoanele în vârstă de muncă se află în afara pieței muncii. Decalajul de ocupare a forței de muncă dintre bărbați și femei rămâne la 10 puncte procentuale, în timp ce 8 milioane de tineri nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de educație sau formare profesională.

Raportul mai menționează că imigrația „joacă un rol din ce în ce mai important în tendințele demografice, compensând parțial efectele negative ale îmbătrânirii demografice și ale scăderii forței de muncă”, fără a putea însă modifica semnificativ traiectoria demografică a UE.