Toate economiile din UE trec printr-o perioadă extrem de solicitantă, iar presiunile vin din mai multe părți: inflația record și problemele legate de aprovizionarea cu energie. Acestea frânează creșterea economică și restrâng marja de manevră politică. Prin urmare, este important să trecem prin această perioadă dificilă cu ajutorul unor politici corecte și în mod coordonat. Declarațiile aparține vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. Astfel, UE ar putea decide ca fiecare stat membru să aibă un ritm individual de reducere a datoriei.
„Anul viitor, politica fiscală trebuie să fie prudentă. Aceasta trebuie să acorde prioritate sustenabilității fiscale și să fie în concordanță cu sarcina BCE de a reduce inflația”.
De asemenea, vicepreședintele Comisiei Europene a precizat că măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate și temporare, acest lucru fiind important pentru a limita impactul bugetar, având în vedere „amploarea mare a șocului”.
După reuniunea de la Praga a miniştrilor de finanţe ai UE, Dombrovskis a explicat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.
„Vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”, a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenţie mai mare investiţiilor guvernamentale.
Potrivit acestuia, având în vedere nivelurile divergente de îndatorare din statele membre, nu poate exista o abordare unică pentru toți. Valdis Dombrovskis a precizat că Executivul european va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei.
Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.
„Așa cum am spus, trecem printr-o perioadă solicitantă și dificilă. Oamenii și întreprinderile au nevoie de încredere în stabilitatea economică a Europei. În același timp, avem nevoie de norme comune clare pentru a oferi întreprinderilor din UE certitudinea juridică de care au nevoie pentru a prospera, a investi și a lua deciziile strategice corecte într-un mediu stabil”, a continuat Valdis Dombrovskis.
În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproximativ 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.
„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”.
Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.
