Marți, pe data de 6 septembrie curent, Blue Air anunța că, din cauza unei situații „neprevăzute”, constând în poprirea tuturor conturilor de către Ministerul Mediului al României, compania se află în imposibilitatea achitării costurilor curente, necesare pentru operarea zborurilor zilnice, motiv pentru care se vede obligată să sisteze toate zborurile programate pentru plecare de pe aeroporturile din România, până luni, 12 septembrie 2022. Victime ale acestei crize au fost și moldoveni.

În acea zi, pe Aeroportul Otopeni s-a declanșat un adevărat haos după ce călătorii s-au trezit cu cursele anulate. Peste 1.000 de oameni se pregăteau de îmbarcare când compania a făcut anunțul.

„Am ajuns. Ore în șir am așteptat. Pe panou scria „amânat”, până într-un final au schimbat în „anulat”. A fost un haos total, nici explicații, nici apă, nici mâncare. Am vrut să-mi cumpăr bilet cu o altă companie aeriană, însă nu era disponibil niciun loc. Au fost călători care au închiriat un autobuz întreg pentru a merge la destinație. Din fericire, am reușit abia a doua zi, după-amiază, să-mi găsesc un loc cu un microbuz al unui companii românești”, ne-a povestit Elena, una din victime, care a avut bilet spre Grecia.

Tot ea ne-a dezvăluit că, chiar dacă era făcut anunț oficial că „Blue Air” nu va mai opera zborurile, „oamenii veneau și veneau” la aeroport, ceea ce denotă că s-au vândut în continuare bilete.

Ministrul Mediului al României a spus că Blue Air nu a respectat legea, așa cum au făcut-o celelalte companii aeriene, în privința certificatelor de gaze cu efect de seră, iar acum trebuie să deblocheze situația și să se adreseze Administrației Fondului de Mediu pentru a obține o reeșalonare a datoriei de 28 de milioane de lei.

„S-a ajuns la această situație din cauza faptului că Blue Air nu a respectat legea”, a acuzat Tanczos Barna.

La 7 septembrie, Administrația Fondului pentru Mediu a decis suspendarea popririi asupra disponibilităților bănești ale companiei BLUE AIR AVIATION S.A și stabilirea unui grafic pe 12 luni pentru achitarea creanței.

Compania Blue Air a anunțat că nu va opera zboruri în următoarea lună și că își propune să reia cursele din data de 10 octombrie, arată un comunicat al companiei. Le cere tuturor pasagerilor cu zboruri programate până în data de 10 octombrie 2022 să nu se mai prezinte la aeroporurile de plecare. A mai anunțat în comunicat că nu dispune în acest moment de fondurile necesare plății combustibilului și celorlalte cheltuieli operaționale necesare.

Guvernul României a alocat în regim de urgenţă 5 milioane de lei companiei Tarom pentru a-i aduce în România pe clienții Blue Air aflați pe aeroporturi din Europa. La dispoziția acestora a fost pus și un număr de call-center la care au putut solicita sprijin pentru revenirea în România.

Este de menționat că, pe site-ul Ministerul român de Externe, este atașată următoarea informație:

În perioada 6 – 11 septembrie 2022 au fost planificate și anulate 401 zboruri si 54.161 pasageri au fost afectați de anulări.

#Blue Air #moldoveni #zboruri

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.