Președintele Curții deConturi a Republicii Moldova (CCRM), Marian Lupu, a plecat în Ucraina într-o misiune specială de inspecție, la solicitarea deputaților din Parlament, informează Realitatea.md.

El a condus o delegație a Curții de Conturi, în contextul unei vizite de lucru în regiunea Odessa, Ucraina. Un obiectiv separat al misiunilor de audit ale CCRM se referă la evaluarea situației privind proprietatea publică a Republicii Moldova, situată pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul a fost inclus în planul de audit al misiunilor obligatorii, la solicitarea Parlamentului.

Marian Lupu a avut un șir de întrevederi cu înalți oficiali. În cadrul discuțiilor purtate cu Serhiy Hrynevetsky, șeful Administrației Regionale de Stat Odessa, Președintele CCRM a informat despre ultimele tendințe și realizări ale auditului public extern, menționând importanța conlucrării instituțiilor supreme de audit pentru buna gestiune a banului public.

De asemenea, dl Lupu a pus în discuție problemele sistemice ale gestionării patrimoniului de stat, abordând tematica vizitei de lucru în regiunea Odessa a delegației CCRM, cu accent pe evaluarea situației privind patrimoniul Republicii Moldova aflat peste hotarele țării.

La întrevedere au participat, de asemenea: membrii CCRM, Petru Rotaru și Eduard Moroșan, Ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Ruslan Bolbocean, precum și Consulul Republicii Moldova în regiunea Odessa, Ion Ciornîi.

În contextul vizitei, delegația CCRM a avut întrevederi cu șeful oficiului din Odessa a Curții de Conturi a Ucrainei, Grigori Slepkani. Discuțiile au fost axate pe direcțiile de dezvoltare strategică ale celor două instituții supreme de audit, realizările și bunele practici care pot fi împărtășite și preluate în contextul cooperării bilaterale, etc.

În final, Președintele și delegația Curții de Conturi au vizitat Consulatul Republicii Moldova la Odessa, în cadrul discuțiilor fiind abordate subiecte importante axate pe integritatea patrimoniului național în regiune, suportul consulatului în promovarea imaginii țării în Ucraina, precum și alte tematici de interes comun.

Menționăm că, în perioada 1-3 iulie, o delegație a CCRM a efectuat o vizită de lucru în contextul activității de audit. Scopul vizitei este de a examina un eșantion de obiective, parte a proprietății publice a Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, cu drepturi depline, în corespundere cu legislația Ucrainei.

#Marian Lupu. CCRM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.