Liderul formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi, susține că o eventuală majoritate parlamentară formată a blocului socialiștilor și comuniștilor ar fi imposibilă. Și asta pentru că aceste formațiuni de stânga nu ar acumula după alegeri mai mult de 30-40 de mandate, informează Realitatea.md.

„Nevozmojno!, cum zice Dodon. Igor Nicolaevici, chiar dacă se ia cu Voronin și trag o pupătură, ei mai mult de 30% nu iau. Chiar dacă Pasha Voicu (n.r. Pavel Voicu, ministrul interimar de Interne) le dă pace să facă ce vor, chiar și dacă mai iau 10 voturi în plus – au 40. Nu cred că vor lua majoritatea”, a declarat Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Fiind întrebat dacă ar fi dispus să facă o coaliție parlamentară cu cei din blocul BECS (Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor), liderul Partidului Nostru a negat categoric acest lucru.

„Acum dvs mă acuzați… Eu acum, la ai mei 40 de ani, prin ce am trecut… și mama mea prin ce a trecut… Eu acum să mă duc cu Shor sau Dodon? Haideți să fim serioși…”, a reacționat Usatîi.

Menționăm, că duminică 11 iulie vor avea loc alegerile parlamentare anticipate, blocul condus de Renato Usatîi și cel a Comuniștilor și Socialiștilor fiind concurenți electorali.

#Igor Dodon #Renato Usatii #Vladimir Voronin

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.