Un cutremur puternic a schimbat radical viața a peste 20.000 de oameni care trăiau în Joshimath, un mic oraș din Himalaya, în India, aproape de granița cu China.

Baba Santosh, un preot hindus în vârstă de 50 de ani, a povestit pentru VICE World News prin ce teroare au trecut cetățenii orașului Joshimath, în noaptea de 2 ianuarie.

Ashramul (mânăstire hindusă și centru indian de meditație) lui Santosh a început să se clatine pe 2 ianuarie. În câteva secunde, pe pereții săi au apărut fisuri adânci, iar ușa de lemn din față s-a contorsionat. Apoi, ușa s-a deschis în forță și, îngroziți, călugării din centru au fugit afară.

„Într-o cameră, podeaua s-a surpat pur și simplu”, a spus Santosh.

Până când cutremurul s-a oprit, casa lor era o grămadă de pietriș, iar preoții au fost nevoiți să petreacă noaptea afară, la temperaturi sub zero grade. A doua zi dimineață, au realizat că aproape toți cei peste 20.000 de oameni erau pe străzi.

„Cutremurele și crăpăturile de pe pereți sunt normale în munți. Suntem obișnuiți cu ele”, a spus Santosh. În spatele lui, un mic templu este aproape în ruine. „Dar nu am mai văzut niciodată așa ceva. Nu este ceva normal. Este apocalipsa”.

Specialiștii avertizează că Joshimath, un oraș situat la 2.000 de metri deasupra nivelului mării, se afundă treptat în pământ.

Experții avertizează de zeci de ani că Joshimath se află într-o zonă cu risc seismic ridicat și că este predispus la tasarea terenului – atunci când pământul se deplasează vertical în jos. Cu toate acestea, construcția în acest oraș sfânt popular, înconjurat de ghețari, pentru a găzdui pelerinii, turiștii care merg la schi și centralele hidroelectrice, a fost neîncetată. Orașul a văzut aproape o jumătate de milion de vizitatori în 2019.

Joshimath nu este singurul. Este printre cele peste 500 de orașe și sate din statul Uttarakhand care se află în zona de tasare a terenului. Dar orașul a ajuns să simbolizeze o luptă mai profundă în India, unde profiturile din turism și nevoile de energie au prioritate față de oameni și de planetă.

Districtul Chamoli, unde se află Joshimath, are în prezent 52 de centrale hidroelectrice care fie au fost construite, fie sunt în construcție. Statul Uttarakhand, în care se află Joshmiath, găzduiește 900 de ghețari care acoperă aproximativ 2.857 de kilometri pătrați. Ghețarii se retrag într-un ritm alarmant din cauza încălzirii globale.

Săptămâna trecută, autoritățile locale au declarat în cele din urmă Joshimath ca fiind zonă predispusă la dezastre și au chemat echipe tehnice și de gestionare a dezastrelor pentru a evalua devastarea în curs de desfășurare. Mulți locuitori și-au împachetat bunurile și peste 3.000 au fost mutați în tabere de ajutorare.

Construcțiile au fost interzise de guvernul statului pentru a preveni noi scufundări, dar localnicii cu care a vorbit VICE World News au declarat că încă mai aud cum se construiește în continuare în toiul nopții. Săptămâna trecută, canalul de știri NDTV a surprins activități de foraj legate de o centrală hidroelectrică la ora 2 dimineața, chiar lângă Joshimath.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, guvernul statului încă intenționează să meargă mai departe cu evenimente, care vor aduce mii de turiști în zonă.

Contrar opiniilor liderului de stat, există panică pe teren. Printre localnici, se vorbește constant despre o veche profeție hindusă conform căreia Joshimath va deveni, într-o zi, complet inaccesibil.

„Omul s-a jucat prea mult cu natura”, a spus Santosh. „Într-una din aceste zile, întregul oraș va fi spulberat”.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.