Papa Francisc l-a primit azi pentru prima oară la Vatican pe premierul ungar Viktor Orban. Suveranul pontif și-a exprimat recunoștința pentru primirea ucrainenilor care fug din calea războiului din Ucraina, relatează AFP. Audiența privată a durat 40 de minute.

Suveranul Pontif i-a oferit lui Viktor Orban o medialie de bronz a Sfântului Martin, care protejează un sărac pe care-l acoperă cu o parte a mantalei sale, anunţă serviciul de presă al Sfântului Scaun.

Papa şi-a exprimat, astfel, recunoştinţa faţă de protecţia pe care Ungaria o oferă unor refugiaţi din Ucraina, potrivit aceleiaşi surse.

Aproximativ 626 de mii de refugiaţi ucraineni au sosit în Ungaria de la începutul războiului, la 24 februarie, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului ungar.

Aproximativ 17 mii dintre aceşti refugiaţi au cerut o protecţie umanitară, iar alţi aproximativ 100 de mii au cerut un permis de sejur temporar.

Cei doi au concepţii religioase contradictorii.

Viktor Orban, care provine dintr-un mediu calvin, îşi agită ataşamentul faţă de o ”Europă creştină” cu scopul de a-şi justifica politica împotriva migraţiei.

Suveranul Pontif face din primirea binevoitoare a migranţilor o datorie a credinciosului..

Din cauza angajamentului său faţă de refugiaţi, Francisc a fost catalogat adesea drept ”cretin” sau ”imbecil” de presa care susţine Guvernul Orban.

Liderul spiritual al celor 1,3 miliarde de catolici din lume a prezidat, în septembrie 2021, slujba de încheiere a Congesului Euharistic Internaţional, la Budapesta.

Papa s-a întâlnit atunci cu premierul suveranist ungar şi i-a îndemnat pe ungari să fie ”deschişi” tuturor.

Viktor Orban, acuzat de către Bruxelles de numeroase încălcări ale statului de drept, tocmai a fost reales în al patrulea mandat consecutiv şi şi-a asigurat o majoritate confortabilă în Parlament.

#Papa Francisc #refugiati din Ucraina #Ucraina #Viktor Orban

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.