Procurorii au solicitat în cadrul ședinței de judecată de luni, 3 aprilie curent, la Judecătoria Chișinău o pedeapsă de 4,7 ani de închisoare, în penitenciar de tip deschis, pentru șoferul Gheorghe Begu care a comis un accident în urma căruia Marcela Paladi a rămas fără picioare, iar prietena sa Ana-Maria Căpățână care era cu ea în noaptea tragediei s-a ales cu traumatisme. Articolul în baza căruia bărbatul este învinuit prevede o pedeapsă între 3 și 7 ani.

„A fost solicitată o pedeapsă mai puțin cu o treime de la pedeapsa maximă stabilită de lege”, a declarat procurorul Veaceslav Balan, adăugând că în susținerea pedepsei solicitate a argumentat și situația accidentală din ultima perioadă în capitală. „Va fi un exemplu pentru ceilalți șoferi”.

La fel, procurorii au susținut sumele cerute drept prejudiciu de către Marcela Paladi, dar și de prietena cu care era în noaptea aproape fatală Ana-Maria Căpățână. Nu au fost dezvăluite cifrele. Însă, pe 30 martie curent, judecătorii au aprobat cererea avocatului Marcelei Paladi de a sechestra bunurile inculpatului, valoarea cărora constituie circa 1,2 milioane de lei.

În cadrul anterioarelor ședințe de judecată, procurorii au prezentat în instanță următoarele probe: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și procesele verbale. Testul la drog și alcool a fost negativ.

Viteza cu care a condus Gheorghe Begu nu a fost stabilită de experți oficiali, ci a fost presupusă de un martor al procurorilor, un șofer de Toyota care conducea în spatele BMW-ului implicat în accident. Potrivit acestuia, el conducea cu 60 km/oră și Gheorghe Begu ar fi avut o viteză sporită, de cel puțin 70 km/oră.

Avocatul inculpatului consideră cererea procurorilor excesivă, amintind că clientul său și-a recunoscut vina. Și-a exprimat astfel speranța la o pedeapsă cu suspendare. Totodată, a comentat imaginile de pe online în care se menționează că Gheorghe Begu retragea bani de la bancă. El a negat informația, adăugând că el transfera bani pe contul Marcelei Paladi în sumă de 100 mii de lei.

VIDEO Pedeapsa cerută de procurori pentru șoferul care lăsat-o fără picioare pe Marcela! El spera la una cu suspendare

Procesul este examinat în procedură simplificată. Hotărârea va fi pronunțată de Judecătoria Chișinău într-o ședință de judecată programată pentru data de 3 mai 2023.

Amintim că accidentul s-a produs pe Viaduct în noaptea de 5 spre 6 februarie curent. După ora 00:00, Marcela Paladi și prietena sa Ana-Maria Căpățână se întorceau acasă. Au fost în ospeție la o amică. Veneau de la Botanica cu mașina Volvo a Anei. Au ajuns pe Viaduct și înaintau pe banda din mijloc a carosabilului, când, pe neprins de veste, mașina le-a fost lovită puternic în spate de un Volkswagen.

Șoferul acestei mașini și-a cerut scuze de la cele două tinere, explicându-le că automobilul său era echipat cu anvelope de vară. Au rămas să aștepte poliția. Tinerele au aprins luminile de avarie și au ieșit afară, pentru a instala pe șosea triunghiul de semnalizare. Marcela s-a apropiat de portbagaj, în timp ce Ana se afla la o distanță mică, în dreapta ei. Așa își amintește Marcela momentul în care a apărut BMW-ul care a nenorocit-o. Și prietena sa a fost tamponată, însă traumele suportate de aceasta au fost mult mai ușoare.

#accident #Judecătoria Chișinău #Marcela Paladi #procurori

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.