Un bărbat din Comrat a fost reținut de procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii SPIA. Acesta ar fi primit 1200 de euro pentru un permis de conducere de categoria B, solicitat de o persoană care nu reușea să susțină examenele deja a patra oară.

„Deși bănuitul cu vârsta de 57 de ani (cu 14 ani de închisoare ispășiți în Rusia pentru crime grave) luase acei bani, acesta totuși nu a reușit să-i faciliteze persoanei susținerea „cu succes” a examenelor la Centrul Multifuncțional din Comrat al Agenției Servicii Publice, ca să-și poată obține permisul.

Așa cum victima a denunțat un alt învinuit, chișinăuian de 32 de ani – reținut în noiembrie 2024, în același dosar – oamenii legii au documentat și momentul în care, bănuitul venise să-i întoarcă o parte din acei bani primului învinuit cu rol de intermediar între candidatul la obținerea permisului auto (pe care așa și nu l-a obținut) și acest bănuit reținut acum, cu angajamentul „să-l ajute” la susținerea celuilalt examen – practic, după ce a picat examenul teoretic. Prin urmare, miercuri bănuitul a fost reținut pentru 72 de ore. Acum, urmează ca Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) să-i formuleze și prezinte învinuirea pentru acest trafic de influență pe care l-ar fi comis”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Oamenii legii au descins cu percheziții la Centrul Multifuncțional din muncipiul Comrat al Agenției Servicii Publice (ASP), dar și la sediul unei școli auto. În urma descinderilor au fost ridicate telefoane mobile, înscrisuri, ciorne, bani, permise de conducător auto cu semne vădit a fi false și chitanțe privind achitarea serviciilor unei școli auto din municipiul Comrat.

De asemenea, în cursul perchezițiilor autorizate la domiciliul unui angajat MAI, care are relații apropiate cu bănuitul reținut acum, au fost identificate și ridicate certificate medicale și fișe de școlarizare emise pe numele mai multor persoane din zona de sud a Moldovei. Urmărirea penală continuă, pentru stabilirea întregului cerc de persoane care ar fi implicate, timp în care cei vizați beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Intermediarii care „ajută” la obținerea permiselor, prin trafic de influență asupra comisiei de examinare riscă până la 150000 lei amendă sau închisoare de până la 6 ani.

#bărbat reținut #centrul multifuncțional #Comrat #Percheziții

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare