Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că guvernarea de la Chișinău a contractat o „infecție rusofobă”, în timp ce Moscova tinde să stabilească relații de bună vecinătate cu Republica Moldova. Peskov a declarat acest lucru într-un comentariu pentru presa rusă.

Acum o zi, RISE a publicat investigația „Planul Kremlinovici pentru Moldova”. Materialul elaborat de jurnaliştii din Moldova, în colaborare cu publicații din SUA și alte 10 țări, divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030 – strategie care ar fi fost dezvoltată la Kremlin în urmă cu aproximativ doi ani.

Peskov a declarat că nu cunoaște nimic despre această strategie.

„Nu știu nimic despre existența unui astfel de plan. Nu exclud că este un alt fals, publicat în mass-media occidentală. Rusia a fost, este și rămâne întotdeauna deschisă pentru stabilirea unor relații avantajoase de bună vecinătate, inclusiv cu Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne pare foarte rău că actuala conducere a Moldovei are stereotipuri complet nejustificate și nefondate față de Moscova. Probabil că sunt contaminați de o infecție rusofobă”, a conchis purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Pe fondul invaziei ruse în Ucraina, Guvernul de la Chișinău a promovat tot mai mult apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Recent, șefa statului a setat și un termen pentru acest obiectiv – anul 2030.

Acest 2030 se regăsește și în strategia Rusiei ca termen limită pentru preluarea controlului politic asupra Republicii Moldova și îndepărtarea țării noastre de partenerii occidentali

#documente Kremlin #investigatie Rise #Peskov #relatii #Rusia-Moldova

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.