Mihail Podoliak, consilierul președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, a acordat un interviu HotNews.ro în care a răspuns la mai multe întrebări referitoare la evoluțiile de pe front și evenimentele recente din Rusia, inclusiv dacă există un pericol direct pentru, de exemplu, portul Giurgiulești de pe teritoriul Republicii Moldova, care se află în apropiere, dar și pentru teritoriul României?

„Mult timp Rusia a fost văzută ca o țară care ar avea dreptul să încalce dreptul internațional. Dacă e să vorbim despre țările din fosta Uniune Sovietică, precum Ucraina, Moldova, Georgia, Kazahstan și altele, mult timp s-a considerat că aceste țări nu au suveranitatea lor pe deplin, adică doar Rusia ar avea această suveranitate, fiind moștenitoare a URSS, iar din acest motiv Rusia ar avea dreptul să facă tot ce vrea în această regiune. Aceste lucruri se schimbă lent, dacă această țară va fi lăsată la fel, ea va comite fărădelegi în dimensiuni și mai mari”, a declarat Mihail Podoliak.

Cât despre pericol, potrivit lui, „totul este într-un posibil pericol, pentru că Federația Rusă nu dispune de arme de înaltă precizie, care să ajungă exact în țintele pe care le alege”.

„Din păcate pentru lume, Rusia deține armamentul arhaic, în cantități mari, respectiv, riscurile sunt pentru toți, inclusiv pentru regiunile adiacente, aproape de Ucraina. Eu înțeleg că Rusia nu va ataca intenționat teritoriile României și Republicii Moldova, însă probabilitatea unor distrugeri accidentale pe teritorii adiacente, evident că există”, a subliniat el.

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.