Ruslan Gălușcă este noul șef al Poliției de Frontieră. Candidatura a fost propusă de ministrul afacerilor interne, Adrian Efros, și aprobată în ședința de Guvern, vineri, 29 decembrie curent.

„…Propun desemnarea domnului Gălușcă Ruslan în funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, a MAI, din data de 29 decembrie 2023”, a precizat Adrian Efros.

Potrivit șefului de la MAI, Ruslan Gălușcă activează în cadrul instituției începând cu anul 2009. Noul șef al IGPF și-a făcut studiile în cadrul Institutului Militar al Forțelor Armate, dar și la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la începutul lunii noiembrie șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a depus cererea de demisie. Despre plecarea sa din funcție a anunțat ministrul de Interne, Adrian Efros, la ședința Executivului.

Anterior, se aștepta demisia șefului Poliției de Frontieră, după atacul care a avut loc la Aeroport la sfârșitul lunii iunie 2023, soldat cu doi morți. Atunci, însă, a plecat din funcție ex-ministra de Interne Ana Revenco, apoi a fost demis un secretar de stat și câțiva ofițeri de la frontieră.

#Guvern #Politia de frontiera #sef

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.