Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, fiind cea mai populată și cea mai mare țară ca suprafață care a aderat la UE după acel an. Aderarea la UE a adus țării fonduri structurale în valoare de aproximativ 164 de miliarde în anii 2004-2020, ceea ce a dus la o dezvoltare majoră a infrastructurii drumurilor, autostrăzilor, liniilor de canalizare și transportului public. Valoarea totală a exporturilor poloneze de produse a crescut de la aproape 59,7 miliarde de euro, anul aderării, la 285,8 miliarde de euro. După aderare s-a înregistrat o scădere masivă a ratei șomajului, trecând de la 19,5% în mai 2004 la 5,2% la sfârșitul lunii aprilie 2022.

PIB-ul Poloniei în 2004 era de aproximativ 213 miliarde de euro, cifră care a crescut tocmai la 684 de miliarde de euro în 2022. S-a triplat aproape și salariul cetățenilor, de la 550 euro în 2004, la 1.350 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), țara a triumfat la propriu. De la 65 de miliarde de euro în 2004, la 210 miliarde de euro în 2022. Evident, speranța de viață a crescut semnificativ. În cazul bărbaților de la 71 de ani în 2004, la 74 de ani către 2022. Iar în cazul femeilor, de la 79 de ani în 2004, la 82 de ani în 2022.

Țara a organizat și un referendum, cetățenii fiind întrebați dacă vor sau nu ca Polonia să adere la UE. Plebiscitul a avut loc în perioada 7-8 iunie 2003, când 77,45% dintre polonezi au votat în favoarea aderării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#Polonia #proces de aderare #stat membru UE

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.