Mulți parteneri occidentali au promis Moldovei asistență financiară, dar banii nu ajung imediat în țară. Această precizare a fost făcută în cadrul unei emisiuni la postului public de televiziune Moldova 1 de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.

„În primul rând nu toate fondurile sunt debursate imediat. Aceste procese pot să dureze câteva săptămâni sunt alte cifre care le vom simți treptat. De ce? Pentru că ele sunt investite în alte proiecte. Este absolut nerealist și incorect să auzi că teoretic cifra anunțată a unei asistențe hai să spunem de 100 de milioane și să așteptăm ca acești bani să fie transferați a doua zi și să se transforme în pensii și salarii. Lucrurile nu funcționează așa. În același timp Republica Moldova deja a primit mai multe tranșe de ajutor financiar parțial în formă de granturi, parțial în formă de credite. Ministerul Finanțelor a publicat mai multe cifre. Fondul Monetar Internațional a transferat în luna mai 55 de milioane de euro, Guvernul Poloniei în luna iulie 20 de milioane, Guvernul României a anunțat granturi suplimentare. De la UE din nou avem 125 de milioane de euro dintre care 90 de milioane de euro sunt granturi”, a declarat șeful diplomației moldovenești.

Nicu Popescu a explicat unde merg toți acești bani primiți din străinătate.

„Acești bani se duc în țară, se construiesc drumuri, se construiește acum calea de acces spre un nou pod pe care vrem să îl construim în România. Se planifică un nou pod între localitățile Ungheni – Ungheni cu România. S-au subvenționat facturile la energie și între timp noi acumulăm rezervă ca și anul viitor să facem față unor situații potențial dificile”, a mai precizat Popescu.

#bani de la europeni #granturi #Ministerul de Exterene #Nicu Popescu

Italia pregătește interzicerea acoperirii feței în școli și limitarea numărului de elevi străini din fiecare clasă, a declarat duminică premierul Giorgia Meloni, care și-a reafirmat pozițiile de dreapta la un eveniment pentru tineri organizat de partidul său.

Italia este una dintre țările europene cele mai expuse migrației, din cauza poziției sale în centrul Mediteranei, potrivit Reuters, transmite Mediafax.

Migrația a devenit astfel un subiect important în politica italiană și o provocare pentru guvernele care s-au succedat la Roma.

Integrarea migranților, în special a celor veniți din țări cu populație majoritar musulmană, rămâne un subiect controversat în Italia. Simbolurile religioase, integrarea culturală, regulile privind cetățenia și politica de imigrație provoacă frecvent dezbateri în societatea italiană.

„În curând va fi prezentată în ședința Consiliului de Miniștri o măsură care va stabili prin lege un număr maxim de elevi străini într-o clasă. De asemenea, părinții elevilor străini care întâmpină dificultăți serioase de integrare în sistemul școlar vor fi obligați să învețe limba italiană, iar burqa și niqabul vor fi interzise în școli”, a declarat Meloni la reuniunea anuală a organizației de tineret a partidului său, Frații Italiei.

„Dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege italiana, probabil că acesta va putea să învețe limba și să se integreze rapid, cu ajutorul colegilor și al profesorilor. Însă, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare sau chiar majoritar, nu mai vorbim despre integrare, ci despre neglijență”, a adăugat ea.

Meloni nu a precizat care va fi numărul maxim de elevi străini permis într-o clasă.

Elevii care nu au cetățenie italiană reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși în școlile din Italia, adică aproape 12 din 100 de elevi, potrivit Fondazione ISMU, o instituție de cercetare.

„La școală trebuie să mergi cu fața descoperită, iar în Italia nimeni, în numele unei tradiții reale sau presupuse, nu poate decide că o tânără trebuie să se ascundă”, a spus Meloni.