Start-up-ul elvețian Sun-Ways instalează în premieră pentru întreaga lume panouri fotovoltaice între șinele de cale ferată în zona vestului țării.

Măsura vine în contextul în care schimbările climatice împing tot mai tare Europa să facă tranziția spre energia verde, astfel că întreprinzătorii și companiile încearcă să valorifice și cele mai puțin obișnuite locuri în acest sens.

Inspirată de demersul elvețienilor, societatea feroviară germană Deutsche Bahn experimentează de altfel și ea cu un sistem similar.

Start-up-ul Sun-Ways este însă primul care folosește panouri fotovoltaice detașabile, proiectul fiind derulat în colaborare cu Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne.

„Aceasta este, de fapt, inovația. Și este de altfel una esențială din moment ce șinele de cale ferată trebuie să aibă parte de lucrări de mentenanță din când în când”, a declarat Baptiste Danichert, cofondator Sun-Ways.

Cât despre modul în care acestea vor fi instalate, un tren special conceput de compania elvețiană de mentenanță a șinelor Scheuchzer va merge pur și simplu cu viteză mică pe deasupra șinelor, așezând panourile solare precum un „covor” fotovoltaic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Electricitatea produsă în acest fel nu va fi folosită însă la alimentarea rețelei feroviare, ceea ce ar fi, conform sursei citate, un lucru prea complicat, urmând să fie direcționată în schimb către alimentarea cu energie a caselor din zonă.

Compania Sun-Ways are de altfel planuri mari cu invenția sa, reprezentanții acesteia luând chiar în considerare să instaleze astfel de panouri pe întregul circuit de cale ferată al Elveției, ce măsoară peste 5000 de kilometri.

Dacă acest lucru ar fi realizat, panourile fotovoltaice ar acoperi o suprafață echivalentă cu 760 de stadioane de fotbal.

#cale ferata #panouri fotovoltaice #sine #start-up #tren

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.