Modulul lunar Chang’e-6 al Chinei s-a întors marți, 25 iunie 2024, pe Pământ, după ce și-a finalizat cu succes misiunea istorică de a colecta primele mostre de pe partea îndepărtată a Lunii, într-un program spațial ambițios al țării.

Modulul „a aterizat cu succes” într-o zonă din regiunea nordică a Mongoliei Interioare din China, potrivit postului de stat CCTV.

„Misiunea de explorare lunară Chang’e-6 a fost un succes total”, a declarat Zhang Kejian, șeful Administrației Naționale a Spațiului Chinei (CNSA), citat de CNN.

Misiunea este o reușită care face parte din „visul etern” al Chinei de a stabili țara asiatică drept o putere spațială și vine pe măsură ce țări precum Statele Unite sau India, își intensifică programele de explorare.

Într-un mesaj de felicitare, liderul chinez, Xi Jinping, a salutat misiunea ca fiind „o altă realizare marcantă în construirea unei țări puternice în spațiu, știință și tehnologie”.

Beijingul intenționează să trimită astronauți pe Lună până în 2030 și să construiască o bază de cercetare la polul sud lunar – o regiune despre care se crede că ar conține gheață de apă, acolo unde și SUA speră să-și stabilească o bază. Se crede că sonda Chang’e-6 s-a întors pe Pământ cu până la 2 kilograme de praf lunar și roci din partea îndepărtată a lunii, care vor fi analizate de cercetătorii din China.

Rezultatele analizei eșantioanelor ar putea ajuta oamenii de știință să analizeze evoluția Lunii, Pământului și a Sistemului Solar, ajutând totodată China să exploreze satelitul Terrei pentru a utiliza resursele de acolo. Progresul Chang’e-6 – cea mai complexă misiune tehnică a Chinei până în prezent – a fost urmărit cu interes în țară, încă de la lansarea sa, pe 3 mai anul acesta.

Partea îndepărtată a Lunii a fost un punct de fascinație pentru oamenii de știință de când au privit-o, pentru prima dată, în imagini granulare, alb-negru, capturate de nava spațială Luna 3 a Uniunii Sovietice în 1959. Atunci și-au dat seama cât de diferită era de partea îndreptată spre Pământ. Decenii mai târziu, oamenii de știință atât din China, cât și din întreaga lume au mari speranțe în informațiile care pot fi culese din recentele mostre.

„Este o mină de aur, un cufăr cu comori. Oamenii de știință internaționali sunt total încântați de misiune”, a spus James Head, profesor de geoștiințe planetare la Universitatea Brown, care a colaborat, alături de oameni de știință europeni, cu oameni de știință chinezi pentru analizarea mostrelor de la misiunea Chang’e-5.

Experții spun că analiza compoziției și proprietăților fizice ale eșantioanelor ne-ar putea ajuta să învățăm cum să folosim resursele de pe Lună. Solul lunar ar putea fi folosit pentru imprimarea 3-D a cărămizilor necesare pentru construirea bazelor de cercetare de pe Lună, în timp ce unii oameni de știință lucrează deja la găsirea unor tehnologii mai economice și practice pentru a extrage gaze precum heliu-3, oxigen și hidrogen din sol, care ar putea sprijini explorarea lunară.

Chang’e-6 – a șasea dintre cele opt misiuni programate din seria Chang’e – este văzută un pas important pentru obiectivul Chinei de a trimite astronauți pe Lună în următorii ani. Ambițiile Chinei de a trimite astronauți pe Lună apar în momentul în care SUA vizează lansarea unei misiuni „Artemis”, cu echipaj, încă din 2026, în ceea ce ar fi prima încercare de acest fel a Americii în mai bine de 50 de ani.

Șeful NASA, Bill Nelson, a părut să indice ritmul Chinei ca un motor în progresul SUA, arătând, într-o intervenție în fața parlamentarilor, că cele două țări sunt „într-o cursă” de a pune piciorul pe Lună.

„Preocuparea mea este că ei, dacă ajung înaintea noastră, vor spune: aceasta este zona noastră, tu stai afară”, pentru că polul sudic al lunii este o parte importantă. Credem că există apă acolo și dacă este apă, apoi este combustibil pentru rachete”, a spus Nelson.

China a încercat să înlăture îngrijorările cu privire la ambițiile sale, reiterându-și poziția conform căreia explorarea spațiului ar trebui făcută „în beneficiul întregii omeniri” . China și SUA nu sunt singurele care urmăresc accesul la resurse și explorarea pământului lunar. Anul trecut, India a trimis prima sa navă spațială pe Lună, în timp ce prima misiune lunară a Rusiei, din ultimele decenii, s-a încheiat cu un eșec atunci când sonda sa „Luna 25” s-a prăbușit pe suprafața Lunii.

În ianuarie, Japonia a devenit a cincea țară care a trimis o navă spațială pe Lună. În luna următoare, IM-1, o misiune finanțată de NASA, proiectată de firma privată Intuitive Machines din Texas, a aterizat aproape de polul sud lunar. China este programată să-și lanseze misiunea Chang’e-7 în regiunea polului sud lunar în 2026, în timp ce Chang’e-8 va fi lansat în 2028 pentru a efectua teste care vizează utilizarea resurselor lunare în pregătirea stației de cercetare lunară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #lună #premiera #spatiu

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.