Premierul libanez Najib Mikati a gafat miercuri, când a confundat-o pe o asistentă cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, şi a pupat-o la scara avionului, unde venise să-şi întâmpine oaspetele. Înregistrarea video cu momentul a devenit virală pe reţelele sociale, scrie Digi24.ro.

În clipul video, Najib Mikati este văzut în timp ce aşteaptă pe pista aeroportului din Beirut, la scara avionului, ca oaspetele său, premierul italian Giorgia Meloni, să coboare din avion.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

View this post on Instagram

A post shared by Anbaa Online (@alanbaaonline)

Prima femeie care coboară – blondă, cu părul cârlionțat și despletit, într-o ţinută cu pantaloni, o înfăţişare care se potriveşte cu cea a şefei executivului italian – este întâmpinată de premierul libanez, care îi strânge mâna şi o pupă pe obraji, apoi întoarce spatele scării avionului, conducând-o spre covorul roşu, până când i se atrage atenţia că cea pe care a întâmpinat-o nu este adevărata Meloni, scrie News.ro, preluând Arab News.

Mikati s-a întors la scara avionului, de unde a coborât și Giorgia Meloni câteva cluipe mai târziu, și a repetat gestul întâmpinării, cu o strângere de mână şi un sărut pe fiecare obraz.

Presa a identificat-o pe femeia confundată cu Meloni ca fiind Patrizia Scurti, o asistentă a premierului italian, care a debarcat din avion înaintea şefei, ţinând în mână două genţi.

Videoclipul a declanşat un scandal pe reţelele de socializare, prim-ministrul libanez fiind ironizat şi criticat. Utilizatorii online au glumit pe seama acestei gafe, unii acuzându-l că a făcut de râs Libanul şi pe libanezi.

O sursă apropiată biroului premierului a declarat joi pentru Arab News că a fost o „greşeală nevinovată”, care nu justifică „atât de mult sarcasm sau batjocură inutilă pe reţelele de socializare”.

Sursa, care a solicitat anonimatul, a adăugat: „Oricine urmăreşte videoclipul îşi va da seama cât de mult seamănă cele două femei”.

În cadrul scurtei sale vizite în Liban, Meloni a inspectat joi contingentul italian la sediul Forţei Interimare a ONU în Liban, în sudul ţării, şi a mulţumit trupelor pentru serviciile lor.

#avion #Georgia Meloni #premierul libanez #sarut

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.