Tadjikistanul a arestat în această săptămână nouă persoane suspectate că au legătură cu atentatul terorist comis vineri seară la o sală de concerte de la periferia Moscovei, soldat cu cel puţin 143 de morţi, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul securităţii.

Comitetul pentru securitatea statului din Tadjikistan a arestat luni nouă persoane în oraşul Vakhdat. Suspecţii se află în prezent la Duşanbe, capitala ţării.

Atacul de la Crocus City Hall, în apropiere de Moscova, a condus la radicalizarea opiniilor anti-imigranţi în Rusia, în special faţă de muncitorii veniţi din fostele republici sovietice din Asia Centrală.

Patru cetățeni tadjici au fost plasați la 24 martie în arest preventiv, fiind acuzați de comiterea atacului terorist, revendicat de Statul Islamic Khorasan (SI-K), filiala afgană a grupării jihadiste. Au fost arestați și alți suspecți, toți de origine central-asiatică.

Prevăzând o creștere a tensiunilor în urma masacrului, ambasada Tadjikistanului la Moscova i-a sfătuit pe cetățenii tadjici aflați în Rusia să nu plece de acasă decât dacă este absolut necesar.

Totodată, Uzbekistanul și-a îndemnat cetățenii care lucrează în Rusia să respecte măsurile de securitate sporite pe care Moscova le-a introdus după atac, relatează Intellinews. Kîrgîzstanul și-a sfătuit cetățenii să nu călătorească în Rusia decât dacă este absolut necesar, în timp ce Turkmenistanul lucrează la planuri de a aduce în țară studenții de la universitățile rusești.

În Rusia lucrează aproximativ 10,5 milioane de imigranți din Uzbekistan, Tadjikistan și Kîrgîzstan, potrivit Ministerului rus de Interne. Se crede însă că numărul lor este de fapt mult mai mare, ținând cont că probabil există și imigranți neînregistrați.

Imigranții din Asia Centrală „se confruntă adesea cu xenofobie largă din partea societății care îi percepe ca pe un soi de clasă inferioară”, a declarat pentru BBC Edward Lemon de la Universitatea A&M (Texas).

În weekend, o afacere deținută de migranți a fost incendiată în orașul Blagoveshcensk din Orientul Îndepărtat al Rusiei, în timp ce în Kaluga, la sud-vest de Moscova, mai mulți migranți au fost bătuți.

Migranți din Kîrgîzstan s-au plâns că au fost reținuți timp de două zile pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, unde au fost închiși într-o încăpere fără mâncare sau apă, înainte să fie eliberați. Șoferii de taxi din Moscova și din alte părți ale Rusiei au relatat că clienții le-au cerut să confirme că nu sunt tadjici.

Valentina Ciupik, o avocată care consiliază migranți pro bono, a declarat pentru Mediazona că a primit 2.500 de rapoarte privind „acte de agresiune” împotriva migranților în doar două zile, după atacul terorist de la sala de concerte Crocus Hall în urma căruia au murit 143 de persoane și alte 100 ar fi dispărute.

Totodată, au fost raportate peste 30 de cazuri de tortură din partea poliției în urma arestării suspecților tadjici, a precizat Ciupik.

Un deputat rus din regiunea Samara a cerut înăsprirea sistemului de vize

Mihail Matveev, deputat al Dumei de stat (camera inferioară a Parlamentului rus) a cerut introducerea unui regim de vize cel puțin pentru Tadjikista. El a fost citat de ziarul rus „Kommersant„ la 25 martie.

„În contextul operațiunii militare speciale [termenul folosit de Kremlin pentru a descrie războiul său din Ucraina], autoritățile ruse nu trebuie să permită intrarea în țară a unor elemente nedorite.

De aceea, este necesară introducerea unui regim de vize cu Tadjikistanul și, eventual, cu alte câteva state din Asia Centrală. Această decizie nu înseamnă că cetățenii străinii nu vor mai putea intra în Rusia.

Dacă vorbim despre migrația forței de muncă, aceasta trebuie să fie strict controlată. În prezent, orice rezident din Tadjikistan poate pur și simplu să cumpere un bilet de tren și să ajungă în Rusia. În realitate, ceea ce se întâmplă nu este consolidarea economiei, ci crearea de enclave naționale și o redistribuire a echilibrului etno-confesional. Dacă nu restricționați intrarea acestor imigranți și nu introduceți controlul digital, poliția și serviciile de informații pur și simplu nu vor putea face față”, a spus el.

Atacatorii ar fi ucis și mai mulți oameni la sala de concerte dacă armele lor nu s-ar fi defectat, a transmis ISIS

„Funcţionarea defectuoasă bruscă a armelor i-a obligat să părăsească rapid locul, dând startul unei operaţiuni de căutare epuizante la care au participat forţe terestre şi aeriene” ruse, se arată într-un articol apărut în revista săptămânală al-Naba, afiliată ISIS, şi difuzat vineri pe canalele media ale grupării jihadiste, a relatat dpa.

Trei dintre atacatori au primit instrucţiuni să tragă direct cu pistoalele-mitralieră în oamenii aflaţi în sala de concerte, iar cel de-al patrulea să incendieze spaţiul cu bombe şi materiale incendiare pentru „a îngreuna orice operaţiune de salvare”, se detaliază în articol, care mai precizează și că cei patru autori au fost „asediați” într-o pădure în timp ce încercau să fugă.

„Circa 200 de creştini au fost împuşcaţi înainte ca unele arme să înceteze să funcţioneze, dar ei nu au oprit atacul şi au continuat să-i ucidă pe toţi cei care se aflau în calea lor înainte de a ieşi din sală”, mai afirmă autorul articolului, făcând referire la surse neprecizate din cadrul ISIS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac terorist #moscova #suspecti #Tadjikistan

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.