Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Prima patinatoare din lume care reușește o săritură cvadruplă la Jocurile Olimpice

08 Feb. 2022, 07:12
 // Categoria: Sport // Autor:  Realitatea.md
08 Feb. 2022, 07:12 // Sport //  Realitatea.md

Kamila Valieva, o patinatoare rusă de numai 15 ani, a făcut senzație la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, reușind, luni, o săritură cvadruplă pe gheaţa olimpică, pe care a executat-o de două ori. Ea a devenit astfel prima patinatoare din istorie care reușește o asemenea performanță pe gheaţa olimpică.

Neînvinsă de la debutul său la senioare, Kamila Valieva a dominat programul liber de luni la patinaj artistic, aşa cum o făcuse şi în programul scurt de duminică.

De altfel, reprezentanţii Rusiei, care concurează sub drapel neutru la Jocurile Olimpice de iarnă ediţia 2022, din cauza sancțiunilor pentru dopaj, au cucerit aurul în concursul pe echipe la patinaj artistic. Comitetul Olimpic Rus (ROC) și-a asigurat medalia de aur depășind SUA, care a obținut argintul, și Japonia, care a obținut bronzul.

„A copleșitor. Am fost foarte emoționată, dar mă bucur că am reușit să îmi execut bine toate elementele”, a declarat Valieva reporterilor. „Să performez cu o astfel de echipă înseamnă totul. Cu toții am făcut o treabă foarte bună. Sunt foarte mândră de echipa mea”, a spus tânăra patinatoare.

Valieva a executat un Salchow cvadruplu – care presupune patru rotații complete în aer – în timp ce evolua pe muzica din „Bolero” de Ravel în programul de liber. Ea a făcut apoi un toeloop cvadruplu și un triplu Axel în același număr, deși a căzut la a doua încercare de toeloop cvadruplu.

Canadianul Kurt Browning a fost prima persoană care a reușit o săritură cvadruplă într-o competiție, la Campionatele Mondiale de patinaj artistic din 1988.

Valieva, care și-a făcut debutul la seniori abia anul trecut și care acum este cotată ca favorită pentru a câștiga aurul la individual, a câștigat proba de patinaj liber cu 178,92 puncte – cu peste 30 de puncte în fața japonezei Kaori Sakamoto, care a ocupat locul al doilea.

Această demonstrație de măiestrie a dus totalul ROC la 74 de puncte, iar rușii au obținut a doua medalie de aur la actuala ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.

„Sunt mai mult decât fericită. Este un sentiment fantastic. Am simțit povara responsabilității, dar am ieșit învingătoare”, a declarat Valieva.
Ea a mărturisit că simte această presiune a competiției, cu atât mai mult cu cât este primul ei sezon la senioare. „Cred că fac față acestei presiuni; uneori chiar mă împinge înainte și mă ajută”, a mai spus ea. „Muncim foarte mult”, a dezvăluit Valieva când a fost întrebată dacă există un secret al succesului rus în patinajul artistic.

Duminică, ea declarase că participă la Jocurile Olimpice în memoria bunicii sale care a murit, motivație ce i-a dat „atât de multă energie”. Sportiva a mărturisit că este pasionată de patinaj de mică și încă de la 3 ani îi spusese mamei că vrea să devină campioană olimpică.

Kamila Valieva se va pregăti acum să concureze în proba de simplu, care va începe la 15 februarie. Ea continuă, astfel, un excelent an 2022, în care a devenit campioană europeană la simplu, după ce în 2020 cucerise titlul mondial la junioare.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.