VIDEO Prima patinatoare din lume care reușește o săritură cvadruplă la Jocurile Olimpice

Kamila Valieva, o patinatoare rusă de numai 15 ani, a făcut senzație la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, reușind, luni, o săritură cvadruplă pe gheaţa olimpică, pe care a executat-o de două ori. Ea a devenit astfel prima patinatoare din istorie care reușește o asemenea performanță pe gheaţa olimpică.

Neînvinsă de la debutul său la senioare, Kamila Valieva a dominat programul liber de luni la patinaj artistic, aşa cum o făcuse şi în programul scurt de duminică.

De altfel, reprezentanţii Rusiei, care concurează sub drapel neutru la Jocurile Olimpice de iarnă ediţia 2022, din cauza sancțiunilor pentru dopaj, au cucerit aurul în concursul pe echipe la patinaj artistic. Comitetul Olimpic Rus (ROC) și-a asigurat medalia de aur depășind SUA, care a obținut argintul, și Japonia, care a obținut bronzul.

„A copleșitor. Am fost foarte emoționată, dar mă bucur că am reușit să îmi execut bine toate elementele”, a declarat Valieva reporterilor. „Să performez cu o astfel de echipă înseamnă totul. Cu toții am făcut o treabă foarte bună. Sunt foarte mândră de echipa mea”, a spus tânăra patinatoare.

Valieva a executat un Salchow cvadruplu – care presupune patru rotații complete în aer – în timp ce evolua pe muzica din „Bolero” de Ravel în programul de liber. Ea a făcut apoi un toeloop cvadruplu și un triplu Axel în același număr, deși a căzut la a doua încercare de toeloop cvadruplu.

Canadianul Kurt Browning a fost prima persoană care a reușit o săritură cvadruplă într-o competiție, la Campionatele Mondiale de patinaj artistic din 1988.

Valieva, care și-a făcut debutul la seniori abia anul trecut și care acum este cotată ca favorită pentru a câștiga aurul la individual, a câștigat proba de patinaj liber cu 178,92 puncte – cu peste 30 de puncte în fața japonezei Kaori Sakamoto, care a ocupat locul al doilea.

Această demonstrație de măiestrie a dus totalul ROC la 74 de puncte, iar rușii au obținut a doua medalie de aur la actuala ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.

„Sunt mai mult decât fericită. Este un sentiment fantastic. Am simțit povara responsabilității, dar am ieșit învingătoare”, a declarat Valieva.
Ea a mărturisit că simte această presiune a competiției, cu atât mai mult cu cât este primul ei sezon la senioare. „Cred că fac față acestei presiuni; uneori chiar mă împinge înainte și mă ajută”, a mai spus ea. „Muncim foarte mult”, a dezvăluit Valieva când a fost întrebată dacă există un secret al succesului rus în patinajul artistic.

For history-maker Kamila Valieva, it’s one down, one to go: „[My] dream came true. I will work to make another dream of mine come true soon [in the individual event].”

Which Olympic #figureskating greats has the 15-year-old looked up to? Find out. ⬇@ISU_Figure

— Olympics (@Olympics) February 7, 2022

Duminică, ea declarase că participă la Jocurile Olimpice în memoria bunicii sale care a murit, motivație ce i-a dat „atât de multă energie”. Sportiva a mărturisit că este pasionată de patinaj de mică și încă de la 3 ani îi spusese mamei că vrea să devină campioană olimpică.

Kamila Valieva se va pregăti acum să concureze în proba de simplu, care va începe la 15 februarie. Ea continuă, astfel, un excelent an 2022, în care a devenit campioană europeană la simplu, după ce în 2020 cucerise titlul mondial la junioare.

#săritură cvadruplă #prima patinatoare #Jocuri Olimpice

Marţi, 28 martie 2023, cinci dintre cele opt planete ale sistemului solar (Jupiter, Mercur, Venus, Uranus şi Marte) vor fi vizibile împreună, aliniate pe cerul nopţii.

Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Uranus se vor alinia la aproximativ 50 de grade pe cer şi vor putea fi văzute după apusul soarelui, în toate colţurile lumii, scrie mediafax.ro.

Jupiter, Venus şi Marte vor fi uşor de văzut, în timp ce Mercur şi mai ales Uranus vor necesita un telescop, potrivit Space.

Alte alinieri planetare vor mai avea loc pe 11 aprilie şi pe 24 august 2023.

Pe 17 iunie 2023, va putea fi observată şi alinierea dintre planetele Mercur, Uranus, Jupiter, Neptun şi Saturn.

Mercur este cea mai mică şi cea mai apropiată planetă de Soare din Sistemul Solar. Are o atmosferă foarte subţire şi o suprafaţă plină de cratere. Nu are sateliţi naturali şi nici apă lichidă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Venus este a doua planetă de la Soare şi este adesea numită sora geamăna a Pământului, deoarece are o dimensiune şi o densitate similare cu ale acestuia. Are o atmosferă groasă şi densă, plină de dioxid de carbon şi nori de acid sulfuric, care provoacă un efect de seră extrem de puternic. Este cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar, cu o temperatură medie la suprafaţă de 464 °C. Nu are sateliţi naturali şi se roteşte în sens invers faţă de celelalte planete.

Marte este a patra planetă de la Soare şi este cunoscută ca Planeta Roşie, datorită culorii sale date de oxidul de fier prezent pe suprafaţa sa. Are o atmosferă subţire, predominantă de dioxid de carbon, şi are două sateliţi mici şi neregulaţi: Phobos şi Deimos. Suprafaţa sa prezintă cratere, văi, deşerturi şi calote glaciare polare. Este locul unde se află cel mai înalt vulcan din Sistemul Solar: Muntele Olimp şi cel mai mare canion: Valles Marineris. Este considerată o posibilă locuinţă pentru viaţa microscopică sau fosilizată.

Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar şi a cincea de la Soare. Este o planetă gigantică gazoasă, formată în mare parte din hidrogen şi heliu. Are 95 de sateliţi naturali, dintre care patru sunt mari şi vizibili cu ochiul liber: Io, Europa, Ganymede şi Callisto. Are cel mai puternic câmp magnetic dintre toate planetele şi un sistem complex de inele subţiri. Este locul unde se află Marea Pată Roşie.

Uranus este a şaptea planetă de la Soare şi a treia ca mărime din Sistemul Solar. Este o planetă gigant de gheaţă, formată în principal din apă, amoniac şi metan. Are 27 de sateliţi naturali cunoscuţi, dintre care cel mai mare este Titania. Are cel mai complex sistem de inele dintre toate planetele şi un câmp magnetic puternic şi înclinat. Se roteşte pe o parte, având o înclinare axială de aproape 98° faţă de planul orbital. Este cea mai rece planetă din Sistemul Solar, cu o temperatură minimă la suprafaţa norilor de -224 °C.

#marți #planete #fenomen