Primul militar rus care a fost judecat pentru uciderea unui civil ucrainean și-a recunoscut vina în fața instanței. Vadim Șișmarin, în vârstă de 21 de ani, a declarat că a ucis un locuitor al din regiunea Sumy, care nu era înarmat.

Victima avea 62 de ani și circula cu bicicleta când a fost împușcată, transmite Hromadske. Moartea a survenit pe 28 februarie, la începutul invaziei ruse în Ucraina, iar cazul este audiat de o instanță din Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform acuzatorilor, înainte de a ucide civilul, coloana militară în care se afla Șișmarin a fost atacată de trupele ucrainene. În timp ce încercau să fugă, bărbatul și alți patru combatanți de-ai săi ar fi tras într-o mașină și ar fi confiscat-o, apoi au mers cu ea în satul unde locuia victima.

Unul dintre superiori i-ar fi ordonat tânărului să omoare civilul, pentru a evita situația în care vor fi pârâți militarilor ucraineni. El a deschis focul din Kalashnikov, prin geamul deschis al mașinii. Conform legislației din țara vecină, individul riscă de la 10 la 15 ani de pușcărie sau detenție pe viață dacă vina îi va fi demonstrată.

#atac asupra civililor #atrocități #primul militar rus judecat #războiul din Ucraina

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cere despăgubiri pentru cetățenii prejudiciați de atacul cibernetic și avertizează că lipsa unor măsuri urgente riscă să lovească puternic economia țării. Potrivit parlamentarului, atacul poate declanșa un efect de domino: oamenii își pierd încrederea în serviciile electronice, evită plățile online și revin la ghișee. Consecințele ar putea fi grave pentru bănci, magazine online și micii antreprenori.

”Mai puțini clienți înseamnă venituri mai mici, locuri de muncă pierdute și afaceri închise. Iar pentru stat, care trăiește din împrumuturi, asta înseamnă și mai puțini bani la buget”, avertizează Cuiumju.

Deputatul critică investițiile de milioane în digitalizare, în condițiile în care securitatea datelor rămâne vulnerabilă: „Pentru ce cheltuim milioane pe digitalizare, dacă oamenii ajung să se teamă să folosească aceste servicii?”.

Cuiumju cere autorităților să spună ce date au fost compromise, să identifice responsabilii, să verifice independent securitatea sistemelor și să asigure despăgubirea persoanelor prejudiciate. Totodată, solicită măsuri împotriva fraudelor, inclusiv în cooperare cu băncile.

Deputatul propune și o reformă radicală: în locul mai multor structuri de securitate cibernetică, o singură instituție puternică, dotată cu specialiști, echipamente moderne și capacitatea de a monitoriza permanent sistemele statului. Conducerea acesteia trebuie aleasă pe criterii de competență, nu politice.