Prințesa de Wales a anunțat că și-a încheiat tratamentul de chimioterapie și intenționează să revină treptat la evenimente publice în următoarele luni, conform unui comunicat oferit de Palatul Kensington și preluat de The Guardian. Într-un mesaj video difuzat luni, Catherine a declarat că se simte ușurată după finalizarea tratamentului preventiv de chimioterapie, o perioadă de nouă luni pe care a descris-o drept „incredibil de grea” și „înfricoșătoare” atât pentru ea, cât și pentru familia sa.
„Acum mă concentrez pe a face tot ce pot pentru a rămâne sănătoasă. Drumul spre vindecare și recuperare completă este lung”, spune ea.
De asemenea, prințesa a menționat că a fost o perioadă plină de „ape furtunoase” și de incertitudini. În prezent, ea a început să lucreze de acasă și va reveni la un „program ușor de angajamente externe” pentru restul anului, conform declarației oficiale a palatului.
„Pe măsură ce vara se apropie de sfârșit, sunt recunoscătoare că am încheiat tratamentul de chimioterapie. Ultimele nouă luni au fost extrem de dificile pentru familia noastră. Viața poate lua o turnură neașteptată, iar noi am învățat să navigăm prin incertitudine. Această experiență ne-a reamintit, mie și lui William, să fim recunoscători pentru lucrurile simple și esențiale din viață, precum iubirea și sprijinul celor apropiați”, a adăugat Catherine.
Prințesa și-a exprimat, de asemenea, speranța de a reveni la activitățile publice cât mai curând posibil și a mulțumit pentru sprijinul primit de la cei din jur, afirmând că acest ajutor i-a oferit multă putere în această perioadă dificilă. Mesajul a fost însoțit de un videoclip în care prințul William și cei trei copii ai cuplului se bucură de o plimbare pe o plajă din Norfolk, filmat luna trecută, potrivit purtătorului de cuvânt al Palatului Kensington.
Înarmați cu hârlețe, găleți cu apă și multă răbdare, zeci de voluntari din centrul și nordul Republicii Moldova au fost, sâmbătă, 14 martie, la Sculeni pentru a planta „Pădurea Unirii”. Acțiunea s-a desfășurat în paralel și pe celălalt mal al Prutului, în România, și face parte din campania „Generația Pădurii – Primăvara 2026”, scrie nordnews.md.
Pentru a planta peste 3,5 hectare cu puieți de frasin și stejar pe terenul satului Sculeni, voluntari de diferite vârste și formații din mai multe raioane au venit să participe la acțiune. Suprafața face parte din cele 3 mii de hectare care urmează să fie împădurite în cadrul acestei campanii de primăvară.
„Acest copac plantat astăzi este de fapt o investiție în viitorul nostru. În viitorul copiilor noștri, să fie mai sănătoși, pentru ca să avem și ploi și aer curat, un mediu plăcut unde ne vom putea plimba sau unde vom putea pune o căprioară sau o văcuță să poată paște o iarbă pe timpul verii pentru că pe câmpie e tot timpul secetă. Le spuneam fetelor că vor veni cu copiii lor și o să le arate că rândul 35 a fost plantat de mama”, a spus un voluntar.
„Avem una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, doar 11 procnte și sperăm ca în urma realizării programului de împădurire să avem 15 procente”, a declarat un oficial.
„Noi trecem Prutul nu doar cu podul de flori, care este aproape gata dar trecem și cu pădurea. Este o inițiativă foarte frumoasă. Eu îmi aduc copiii de fiecare dată când este o astfel de inițiativă, „Generația Pădurii”, pentru că vorbim despre viitorul nostru”, a spus un participant la acțiune.
Directorul Agenției Moldsilva, Nicolae Munteanu, a plantat și el câțiva copaci. Acesta spune că până la 13 mii din cei 16 mii de puieți ar urma să se prindă. Dacă vor fi îngrijiți corespunzător, în 70 de ani aici ar putea crește o pădure matură de foioase pe malul Prutului. Proiectul are și o valoare simbolică, fiind dedicat relațiilor dintre cele două state de pe malurile râului. O inițiativă similară de împădurire a avut loc, acum opt ani.
„Având în istoric pădurea centenar care a avut loc în anul 2018, mai jos pe cursul Prutului, la Leușeni și Huși, am vrut să avem o continuitate și ca tradițiile noastre să treacă Prutul și ca tradițiile dumneavoastră să treacă la noi”, a declarat Nicolae Munteanu, directorul Agenției Moldsilva.
La acțiunea de împădurire din această primăvară, în Republica Moldova, au participat ministrul Mediului de la Chișinău, dar și omologul său de la București. Aceștia au sădit puieți pe ambele maluri ale Prutului, contribuind simbolic la extinderea suprafeței forestiere. Un gest simplu, dar cu un mesaj clar: natura nu are granițe.
„De fiecare dată când avem acțiuni împreună, tot timpul reușim să mai luăm câte o idee bună unii de la alții și să îmbunătățim lucrurile. Dacă nu este asta dovada că se pot face lucrurile mult mai bine împreună nu știu ce poate să fie”, a afirmat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor din România.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat de ce la Sculeni au fost plantați stejar și frasin. Totodată, el a precizat că obiectivul campaniei de împădurire este plantarea a peste 145 de mii de mlădițe de material săditor.
„Noi stabilim sau selectăm speciile în funcție de teren. Trebuie să ținem cont foarte mult de calitatea terenului, pentru că de cele mai multe ori, nu cele mai bune terenuri sunt transmise pentru împădurire”, a declarat Gheorghe Hajder, ministrul Mediului al Republicii Moldova.
O mână de ajutor a venit și din partea inginerilor silvici din România. Printre ei s-a numărat și Mihai Gașparean, venit din județul Suceava, una dintre cele mai împădurite regiuni ale României. Suprafața forestieră a acestui județ este mai mare cu 15 la sută decât cea a întregii Republici Moldova, care constituie aproape 440 de mii de hectare.
„Pădurea nu are granițe, nimic nu poate separa mediul. Ceea ce se întâmplă de o parte a Prutului, dacă vorbim de pădure, influențează și partea astălaltă și reciproc. Cred că natura nu are granițe și dacă respectăm natura, trebuie să o respectăm cu toții”, a afirmat Mihai Gașpareanu, inspector-șef, Garda Forestieră Suceava.
Obiectivul campaniei „Primăvara 2026” este împădurirea a 3 mii de hectare, iar până la sfârșitul anului urmează să fie plantate 7 mii de hectare. În prezent, Republica Moldova are doar 11% din teritoriu acoperit cu păduri, în timp ce media Uniunii Europene este de peste trei ori mai mare.
