Poliția din Ialomița, România, a trimis marți, 9 ianuarie curent, Parlamentului român o solicitare privind identificarea a patru dintre liderii AUR care ar fi implicați într-un dosar penal de „corupere a alegătorilor”. Surse judiciare au declarat pentru Digi24.ro că este vorba despre un dosar înregistrat la Parchetul Slobozia și care vizează caravanele medicale ale AUR – cele prin care oamenii lui Simion umblă prin țară și oferă analize medicale gratis, în speranța că vor obține în schimb voturi.

„În interesul cercetărilor care se efectuează în cadrul dosarului penal cu nr 2513/P/2023 sub spectul săvârșirii infracțiunii de coruperea alegătorilor , faptă prevăzută și pedepsită de articolul 386 Cod Penal, vă rugăm să ne comunicați dacă numiții: Simion George Nicolae, Târziu Claudiu Richard, Lulea Marius Dorin și Păunescu Silviu Titus dețin o calitate specială din cele prevăzute de art 40 Cod Procedură Penală”, se arată în solicitarea Poliției Ialomița.

Simion este președintele AUR, Claudiu Târziu este senator, Marius Lulea este fondatorul partidului și prezumtivul premier în cazul în care AUR câștigă alegerile, iar Titus Păunescu este deputat AUR.

Digi24.ro l-ar fi contactat pe George Simion pentru a-l întreba despre acest dosar, însă liderul AUR le-a declarat că nu știe nimic despre această speță. În schimb, a postat pe pagina sa de Facebook o declarație video în care susține că este vorba despre un dosar penal făcut la comandă politică.

AUR organizează în toată țara caravane medicale, oferind cetățenilor servicii medicale gratis. Caravanele medicale au un site propriu și un calendar prestabilit de partid, unde se pot înscrie cetățenii pentru consultațiile gratis oferite de partidul lui Simion.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AUR #dosar #George Simion

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.