Producerea laptelui din țara noastră a scăzut dramatic. Potrivit procesatorilor, în ultimii trei-patru ani, cantitatea produsă s-a diminuat cu 35 la sută. Din această cauză, agenții economici sunt nevoiți să procure materia primă pentru produsele de lapte, de peste hotare, potrivit tvn.md.

Este și cazul Fabricii de Brânzeturi din raionul Rîșcani. În anul 2022, compania a procurat o bună parte din lapte din Ucraina.

„Undeva 50 la sută de la populație colectăm, undeva 50 la sută din lapte îl procurăm de la fermieri. Fermieri mai mari, mai mici. O parte din lapte din anul 2022 l-am procurat din Ucraina, fiindcă în ultimii 3-4 ani s-a diminuat producerea laptelui în republică undeva cu 35 la sută, o descreștere foarte mare și lapte nu ne ajunge”, a declarat directorul fabricii, Gheorghe Angheluță.

Laptele adus la fabrică este depozitat în tancuri.

Fabrica are nevoie de cantități mari de lapte pentru că produce mai multe sortimente de brânzeturi, chefir, smântână, frișcă și unt

„Aici se produce pasteurizarea smântânii, răcirea și o transportăm în altă încăperea. Totodată aici se face și pasteurizarea laptelui.”

„În acest moment noi umplem cutiile cu unt care mâine vor merge la împachetare, le cântărim în cutii de 20 de kilograme, iar mâne deja la aparat vom face pachete a câte 200 de grame.”

Anual în Republica Moldova este produsă o cantitate de 260 de mii de tone de lapte. Pentru a asigura însă necesitățile consumatorilor ar fi nevoie de o cantitate de circa 520 de mii de tone de lapte anual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #lapte #Moldova #producatori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.