Promo-LEX remarcă faptul că Parlamentul și-a schimbat din nou programul de activitate, în special cel de desfășurare a ședințelor plenare. A două săptămână consecutiv Legislativul desfășoară ședințele plenare săptămânal, deși anterior acestea aveau loc o dată la două săptămâni. Alte obiecții sunt enumerate într-un comunicat emis presei duminică, 25 iunie curent.

„Subliniem că e o revenire la practica anterioară – cea prevăzută în Regulamentul Parlamentului – doar că nu este clar motivul și dacă această revenire e ocazională sau de durată”.

Ordinea de zi a ședințelor plenare din 22 – 23 iunie a fost modificată în proporție de 162,5 %. Promo-LEX subliniază că un rulaj atât de mare a proiectelor introduse și excluse de pe ordinea de zi afectează atât transparența decizională, cât și posibilitatea deputaților de a studia din timp proiectele examinate și votate.

De cealaltă parte, Promo-LEX apreciază în mod pozitiv că în ședința din 23 iunie deputații au aprobat ordinea de zi pentru ședințele din 30 iunie – 7 iulie 2023, astfel respectând prevederea Regulamentului Parlamentului potrivit cărei „ordinea de zi este supusă spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămâna de lucru ce precedă perioada pentru care a fost întocmită”.

„Considerăm că în acest mod este asigurată o mai mare previzibilitate a proiectelor ce urmează a fi examinate și dezbătute, dar și o mai bună planificare a procesului legislativ”.

41% din toate proiectele examinate au fost votate cu încălcarea transparenței decizionale. În cazul a 12 proiecte nu au fost nu au fost solicitate/acordate/publicate actele aferente, inclusiv avizele comisiilor permanente (7); avizul Guvernului (1) și avizul Direcției General Juridice (5). Iar 5 proiecte de legi au fost examinate și votate în prima lectură în mai puțin de 10 zile lucrătoare de la înregistrare. Astfel, nu a fost respectat termenul minim prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate.

Promo-LEX observă, în mod repetat, că transparența decizională este grav afectată prin faptul că unele rapoarte ale comisiilor permanente sunt publicate în ziua ședinței, fie în timpul examinării proiectelor sau după votarea lor. Dacă luăm în calcul că, la ședințele din 22-23 iunie, 4 rapoarte ale comisiilor permanente fost publicate în ziua ședinței, atunci transparența decizională a fost afectată în proporție de 48%.

„Remarcăm că la ședința din 22 iunie mai mult de jumătate (52%) din proiectele examinate au fost votate prin ridicare de mână, votul electronic nu a funcționat din cauza unor deficiențe tehnice”.

Urmare a declarării neconstituționalității Partidului Politic Șor, pe 19 iunie, Președintele Parlamentului a constatat încetarea de drept a fracțiunii PPȘ, în ședința plenară din 22 iunie. În mod subsecvent, Legislativul a exclus reprezentanții fracțiunii PPȘ din Biroul Permanent și din componența delegațiilor Parlamentului la organizațiile parlamentare internaționale și organizațiile parlamentare bilaterale, iar în Hotărârile privind componența comisiilor permanente și alegerea membrilor supleanți și în cea privind grupurile parlamentare de prietenie a înlocuit sintagma „Fracțiunea parlamentară Partidul Șor”- cu „deputat (ă) independent(ă).

Parlamentul și-a exercitat și în această săptămână funcția de control parlamentar prin audierea în plen a 2 rapoarte ale autorităților publice: Raportul general privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării în Republica Moldova pentru anul 2022, prezentat de Consiliul pentru egalitate și Raportul Guvernului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor expuse în Raportul Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului.

„În acest context reiterăm că audierea rapoartelor unor autorități rămân în continuare restante”.

Cele două ședințe plenare au durat cumulativ circa 14 ore 15 min, cu 3 pauze de 4 ore 23 min. La începutul ședinței din 22 iunie și-au înregistrat prezența 81 deputați; iar în cea din 23 iunie – 89 deputați. Deputații independenți D. Ulanov; M. Tauber, P. Jardan, V. Fotescu, R. Apostolova și deputații neafiliați I. Lozovan, A. Nesterovschi, A. Suhodolski au absentat în mod tradițional de la ședințele plenare.

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

Ședința din 22 iunie 2023

Partea I

Partea a II-a

Ședința din 23 iunie 2023

#parlament #Promo-Lex #sedinte

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.