Sute de tractoare au preluat centrul Madridului, miercuri, 11 februarie, într-un protest de amploare pentru viitorul sectorului agricol, una dintre cele mai mari mobilizări ale fermierilor spanioli din ultimii ani.

Manifestațiile au început încă din primele ore ale dimineții, când cinci coloane de utilaje agricole grele s-au îndreptat spre capitala Spaniei. Potrivit imaginilor apărute pe rețelele de socializare, peste 500 de tractoare au ajuns în Madrid, însoțite de sute de fermieri și crescători de animale care au mărșăluit pe jos și au huiduit împotriva acordului UE–Mercosur.

Pe traseu au fost aprinse fumigene și s-au auzit zgomote puternice, iar autoritățile spaniole au mobilizat forțe de ordine pe principalele artere pentru a opri înaintarea protestatarilor. Cu toate acestea, fermierii au continuat să blocheze drumurile cu tractoare, iar în oraș au apărut zeci de pancarte. Toți participanții s-au îndreptat spre sediul Ministerului Agriculturii al Spaniei.

Conform presei spaniole, fermierii au înaintat revendicări clare guvernului de la Madrid, dar și Parlamentului European. Aceștia critică dur acordul UE–Mercosur, despre care spun că ar permite importuri agricole ieftine din America de Sud, cu riscul de a pune presiune pe piața internă și de a amenința existența fermelor mici și mijlocii. În același timp, protestatarii solicită un sprijin stabil și previzibil, care să acopere costurile de producție și să asigure viitorul zonelor rurale. De asemenea, fermierii cer prețuri corecte și condiții competitive pe piața europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în luna ianuarie, proteste similare, care au durat mai multe săptămâni, au avut loc și în Franța, unde fermierii au ajuns inclusiv în apropierea Turnului Eiffel, exprimându-și nemulțumirea față de acordul Mercosur.

Proteste în Franța: Zeci de fermieri au ajuns cu tractoarele până la Turnul Eiffel

#Acordul UE-Mercosur #fermieri #Madrid #proteste #Spania

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.