Un protest anunțat pentru 25 martie de activistul civic suveranist, Andrei Turtureanu, prezentat inițial drept o acțiune apartinică, continuă să genereze controverse și îngrijorări. Deși organizatorul a subliniat că manifestația ar trebui să fie fără simboluri de partid și fără mesaje politice, evoluțiile recente indică o politizare tot mai accentuată.

„Inamic al României” și „idiot util”

Grupul „Getica”, format din luptători din România și Republica Moldova, care ajută militarii ucraineni să facă față invaziei ruse, îl prezintă pe Andrei Turtureanu drept un „inamic al României” și „idiot util”. Potrivit reprezentanților grupului, suveranistul Turtureanu „dorește să taie legăturile dintre Republica Moldova și România, așteaptând instaurarea în R. Moldova a unui regim loial Moscovei”.

Are fetișuri ciudate despre o „mare adunare națională” pentru a da jos președintele și Parlamentul, și a transforma R. Moldova într-o exclavă a Rusiei. Prezent în mod frecvent pe TikTok, în live-uri, diseminează retorici ale propagandei lansate de goarnele Federației Ruse”, se arată în mesajul grupului.

„Protest apolitic” susținut de deputați și structuri pro-ruse

Primele semnale au apărut după implicarea activă a deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, care a început să promoveze activ protestul, notează deschide.md. Deși alesul poporului declară că mitingul din 25 martie ar trebui să fie fără politicieni, această implicare poate fi percepută drept o tentativă de capitalizare politică, în contradicție cu ideea inițială de neutralitate civică.

Într-o conversație pe Tik-Tok cu participarea lui Verșinin, „suveranistul” Turtureanu spune că R. Moldova, fiind un stat mic, nu trebuie să „supere” nici Rusia, nici Occidentul. Verșinin îi răspunde afirmativ.

„Cuvântul meu preferat este «echilibru». Dacă ați observat, eu nu bag Unirea. Eu am spus că, din punct de vedere economic, cea mai rapidă cale este aceasta, dar poporul trebuie să decidă. La ultimele alegeri, majoritatea populației a decis că calea de integrare europeană este cea mai bună. Îmi place sau nu, eu trebuie să respect voința poporului. Dacă poporul va dori Unirea, eu am să fiu nevoit să fac aceasta. Dar, consider că noi trebuie să fim stat suveran, independent, să ne apărăm drepturile și interesele”, a declarat deputatul Partidului „Democrația Acasă”.

Cu referire la protest, Verșinin precizează că prezența politicienilor este contraproductivă.

„Protestul m-a intrigat. Este foarte bun. Poziția mea este ca el să fie apolitic. Niciun lider politic nu iese pe scenă… Pe nimeni nu umflăm. Pe nimeni nu facem erou național”, a adăugat el.

La discuții participă și alți politicieni, printre care liderul Partidului Oamenilor Muncii, propagandistul pro-rus Serghei Toma. Platforma Mirotvorets.info scrie că Toma este un politician care trăiește și face afaceri la Londra, dar este adeptul Kremlinului. Astfel, el postează mesaje pe pagina sa de Facebook în care justifică nu doar invazia rusă în Ucraina, dar și un eventual atac asupra Republicii Moldova.

Contactat de reporterul Deschide.MD, Alexandru Verșinin a menționat că, personal, susține protestele pașnice și dreptul oamenilor de a protesta. Totodată, precizează deputatul, o decizie privind participarea susținătorilor Partidului „Democrația Acasă” la manifestația din 25 martie încă nu a fost adoptată.

„Noi încă nu am luat o decizie dacă vom participa la acest protest, anume din considerente că nu cunoaștem cine îl organizează și cine stă în spatele acestuia. Dacă vom avea informații că acesta este organizat de persoane dubioase, neprietenii Republicii Moldova, atunci nu vom participa, nu vom chema pe nimeni și nu vom face jocul nimănui”, a declarat Verșinin.

În paralel, în spațiul public circulă informații privind interesul față de protest a unor grupuri „suveraniste” asociate Alianței pentru Unirea Românilor, formațiune condusă de George Simion. În trecut, acțiunile acesteia au fost marcate de tensiuni și confruntări, ceea ce ar alimenta temerile că protestul ar putea degenera în acțiuni violente.

Surse politice indică faptul că și alte formațiuni încearcă să se alăture mobilizării. Sunt menționate structuri apropiate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și reprezentanți ai Mișcării Alternativa Națională, partide criticate în spațiul public pentru poziții considerate favorabile intereselor Moscovei.

La fel, persistă incertitudini privind posibila implicare a grupărilor asociate fostului Partid „ȘOR”, ceea ce ar amplifica suspiciunile privind manipularea și politizarea protestului.

Un alt element care a atras atenția este anunțul privind participarea unor persoane controversate, inclusiv a lui Valeriu Chirca, cunoscut pentru pozițiile sale pro-Kremlin și pentru faptul că a fost investigat în trecut în legătură cu participarea la conflictul militar din estul Ucrainei de partea forțelor separatiste din Donbas.

„Am auzit că pe 25 martie se pregătește un protest la Chișinău… Oamenii vor cere micșorarea tarifelor, micșorarea prețurilor pentru produse alimentare și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. Voi fi la acest protest”, a declarat Chirca într-o intervenție pe platforma Tik-Tok.

De menționat că, pe 16 martie 2018, Chirca a fost achitat de Curtea de Apel Chișinău, după ce, anterior, prima instanță îi aplicase o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu suspendare pentru că ar fi luptat de partea separatiștilor pro-ruși din Lugansk și Donețk. Instanța de apel a decis achitarea „pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”, iar decizia a fost ulterior contestată la Curtea Supremă de Justiție.

Prezența unor astfel de persoane ridică întrebări privind securitatea și caracterul pașnic al protestului. Mai exact, implicarea actorilor radicali sau a persoanelor cu experiență în conflicte armate poate crește riscul provocărilor și al escaladării.

„Nimeni nu își asumă organizarea protestului și consecințele acestuia”

Reacția Inspectoratului General al Poliției la manifestația anunțată nu s-a lăsat așteptată. Potrivit IGP, deși toți cetățenii au dreptul la libera exprimare, anumite acțiuni pot fi exploatate pentru provocări, manipulare sau generarea tensiunilor sociale.

„Autoritățile nu au fost notificate de către organizator despre desfășurarea unor asemenea acțiuni, oamenii legii examinând versiunea că nimeni nu își asumă organizarea evenimentului și consecințele acestuia. Reiterăm că, orice tentativă de organizare a acțiunilor ilegale, provocări, instigare la violență sau destabilizare a ordinii publice va fi documentată și sancționată conform legii”, susțin oamenii legii.

În acest sens, Poliția face apel către cetățeni să manifeste prudență față de informațiile distribuite online și să nu se lase atrași în acțiuni ce pot genera dezordini.

„Poliția va interveni ferm și prompt în cazul încălcării legislației sau atunci când este pusă în pericol siguranța cetățenilor”, precizează IGP.

Protestul anunțat riscă să devină o platformă comună pentru grupuri cu agende divergente, unele dintre ele fiind interesate de destabilizarea situației interne și de afectarea parcursului european al Republicii Moldova.

Astfel, lipsa de transparență, avalanșa de actori politici și prezența unor figuri controversate erodează credibilitatea protestului încă înainte de desfășurarea acestuia.

#Andrei Turtureanu #destabilizare #Moldova #protest #Rusia

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.