Chiar dacă în ultimii trei ani Vladimir Putin a apărut rareori în spațiul public, liderul de la Kremlin pare să fi schimbat tactica, după ce s-a confruntat cu una dintre cele mai mari provocări la adresa autorității sale – rebeliunea mercenarilor Wagner. Putin a revenit în atenția publicului și a participat la reuniuni și evenimente, pentru a demonstra că puterea îi este de neatins, iar armata și statul rămân unite sub conducerea sa, scrie CNN. Kremlinul însă susține că are o explicație privind ieșirea lui Putin în mulțime la Derbent, în ciuda recomandărilor epidemiologice.

Vladimir Putin a stat în izolare aproape completă în timpul pandemiei, iar atunci când a apărut, a fost văzut de obicei stând la un birou imens, departe de interlocutorii săi. Lucrurile par să se schimbe după ce, în weekend, președintele Rusiei a avut de gestionat una dintre cele mai critice provocări la adresa autorității sale.

Putin a avut mai multe apariții în public de la evenimentele tensionate petrecute la sfârșitul săptămânii trecute. Acesta a făcut o adevărată baie de mulțime în cadrul unei deplasări în Daghestan. Liderul Rusiei a fost întâmpinat de susținători entuziasmați pe străzile orașului Derbent, potrivit imaginilor frunizate de cabinetul său, la doar câteva zile după rebeliunea orchestrată de șeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kremlinul face acum eforturi uriașe pentru a-l readuce pe Vladimir Putin în atenția cetățenilor și pentru a-i confirma autoritatea – așa că organizează întâlniri și evenimente publice menite să arate cât de unit este statul sub conducerea sa.

Explicația Kremlinului

Președintelui rus Vladimir Putin i se aplică un regim special de siguranță epidemiologică, dar acesta nu a putut refuza să-i întâmpine pe locuitorii din Derbent. Acest lucru a fost declarat jurnaliştilor de către secretarul de presă al preşedintelui rus, Dmitri Peskov.

„Pe de o parte, există recomandări puternice din partea experților, dar, pe de altă parte, există o decizie fermă a președintelui când nu le-a putut refuza acestor oameni să nu-i salute. Se întâmplă”, a spus Peskov.

Un purtător de cuvânt a remarcat că „întregul oraș a ieșit doar pentru a-l întâlni pe președinte”, arătându-și sprijinul.

Putin a călătorit cu o zi înainte la Derbent, unde s-a întâlnit cu șeful Daghestanului, Serghei Melikov, și a avut o întâlnire pe probleme de turism. Kremlinul a lansat un videoclip în care șeful statului se apropie de o mulțime de locuitori. Grupul de jurnalişti de la Kremlin a publicat o fotografie în care o fată face o fotografie cu şeful statului.

La Derbent, Putin a vizitat și moscheea Juma cu ocazia sărbătorii Eid al-Adha, pe care musulmanii au sărbătorit-o cu o zi înainte. Împreună cu el au fost Melikov și senatorul de Daghestan Suleiman Kerimov.

În timpul pandemiei de coronavirus, au fost introduse măsuri de siguranță epidemiologică pentru persoanele care s-au întâlnit cu președintele. Așadar, în 2021, ca măsură de precauție, aceștia au fost obligați să facă, potrivit lui Peskov, „testări foarte amănunțite” și să mențină carantină. În august 2022, un purtător de cuvânt a declarat că aceste măsuri sunt în vigoare.

#baie de mulțime #explicație #Kremlin #Vladimir Putin

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.