Parlamentul ungar nu a inclus ratificarea aderării Suediei la NATO pe agenda sesiunii sale rămase până la vacanţa de vară, astfel că această ratificare nu va putea fi votată înainte de luna septembrie, exceptând cazul convocării unei sesiuni extraordinare, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

„Fidesz (partidul premierului Viktor Orban) serveşte interesele lui Vladimir Putin şi ale lui Recep Tayyip Erdogan (preşedinţii Rusiei şi Turciei) prin continuarea blocării în parlament a ratificării aderării Suediei la NATO”, a declarat deputata formaţiunii de opoziţie Coaliţia Democratică, Agnes Vadai.

Turcia şi Ungaria sunt singurele state membre ale NATO care încă nu au ratificat aderarea Suediei la Alianţă. Ankara invocă lipsa de cooperare a guvernului de la Stockholm în extrădarea către Turcia a unor persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizaţii teroriste, în special din zona kurdă. Între timp, Budapesta reproşează politicienilor suedezi că şi-au făcut un obicei din a emite critici la adresa guvernului condus de Viktor Orban.

Ungaria a amânat în mod repetat ratificarea aderării Suediei la NATO, iar noua amânare face imposibilă realizarea acestei aderări până la summitul Alianţei din 11-12 iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a tergiversat și ratificarea aderării Finlandei, Ungaria a votat-o de îndată ce Turcia şi-a ridicat rezervele pe care le exprimase faţă de această ţară. Din acest motiv, deputata Agnes Vadai consideră că Fidesz va decide și de această dată punerea votului pe agenda parlamentară în funcţie de poziţia Turciei.

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat joi că intenţionează să discute pe parcursul zilei cu Viktor Orban. Acesta din urmă se află în conflict cu Bruxellesul, care a blocat Ungariei fondurile europene şi pe cele din PNRR, planul de relansare post-pandemie.

Comisia Europeană îl acuză pe Orban de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

#aderare la NATO #amanare #Suedia #Ungaria #Viktor Orban

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.