Kurzii și susținătorii clericului Fetullah Gullen, ghimpii din calea aderării Suediei la NATO

Problema separatismului kurd și a organizațiilor sale militante, pe care Ankara le acuză de terorism, a fost unul dintre cele mai disputate subiecte în timpul campaniei electorale din Turcia. Kemal Kilicdaroglu, oponentul lui Erdogan, a primit susținerea kurzilor, care reprezintă aproximativ 15-20% din electoratul turc dar ale căror partide au fost interzise în Turcia.

Guvernul lui Erdogan acuză Suedia că găzduiește și susține membri sau persoane ce au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație militantă kurdă care duce un război separatist împotriva statului turc încă din 1984. În jur de 40.000 de persoane ar fi murit din cauza confruntărilor.

PKK este considerat o organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite.

Turcia acuză de asemenea Suedia că găzduiește susținători ai clericului exilat Fetullah Gullen, un fost aliat al lui Recep Erdogan care a devenit ulterior cel mai mare rival al său. Organizația lui Gullen, care a fugit în Statele Unite, este la rândul ei clasificată ca fiind teroristă de către Turcia.

În luna decembrie a anului trecut Curtea Supremă de la Stockholm a blocat extrădarea către Turcia a unui individ ce avea legături cu organizația lui Gullen, invocând temeri că acesta ar putea fi supus unui proces politic în țara condusă de Erdogan.

Judecătorii suedezi au notat în decizia lor că acuzațiile aduse acestuia în Turcia au legătură cu o infracțiune politică și există riscul persecutării sale din cauza opiniilor politice pe care le are.

Suedia se distanțează de militanții kurzi, Finlanda a intrat deja în NATO

La începutul lunii noiembrie noul guvern al Suediei a afirmat că se va distanța de miliția kurdă YPG, o extensie a PKK care a sprijinit Occidentul în lupta sa împotriva Statului Islamic în Siria.

„Există o legătură prea strânsă între aceste organizații și PKK”, a declarat pe 5 noiembrie Tobias Billstrom, adăugând că „obiectivul principal este apartenența Suediei la NATO”.

Finlanda și Suedia au semnat în data de 5 iulie a anului trecut protocoalele de aderare la NATO, renunțând astfel la neutralitatea lor istorică în lumina invaziei rusești din Ucraina. Turcia a renunțat la obiecțiile pe care le-a avut și față de intrarea Finlandei în alianță, aceasta devenind stat membru în 4 aprilie.

Însă tensiunile dintre Stockholm și Ankara au fost exacerbate la începutul acestui an de arderea unui exemplar al Coranului în fața ambasadei turce din capitala suedeză, incident denunțat în termeni duri de președintele Recep Erdogan.

Cu excepția Turciei Ungaria este singurul stat NATO care se opune aderării Suediei la alianță, premierul Viktor Orban invocând relațiile proaste cu țara nordică în timp ce partidul său de guvernământ Fidesz cere ca politicienii de la Stockholm să nu mai comenteze problemele interne ale Budapestei.

Guvernul suedez pare să creadă însă că, odată cu ridicarea obiecțiilor Turciei, Ungaria va ceda și ea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.