Președintele rus, Vladimir Putin, a comentat declarațiile autorităților noastre despre independența Republicii Moldova față de gazele naturale din Rusia. S-a întâmplat în cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, 13 octombrie curent, în Kîrghizia. Una dintre declarațiile principale a fost că Gazprom ar fi acceptat oferta de prețuri solicitată de negociatorii delegației de la Chișinău.

„S-a adeverit că nu s-a refuzat de gazul rusesc, îl primește recunoscătoare mai departe. Dar, printre altele, de unde să mai facă rost de el? Mai ales conform unor prețuri pe care ea singură le-a propus Gazpromului. Noi am acceptat oferta de prețuri a Republicii Moldova. N-o să intru în detalii acum, o jumătate de an este cu un preț, cealaltă jumătate de an – cu altul. Nu contează. Important este că am făcut ceea ce ne-au rugat. Plătesc. O vreme au existat probleme cu achitarea, dar acum achită, totul este în regulă. În principal, țara păstrează gazul cumpărat în depozite, inclusiv în cele din Ucraina. Dar asta nu contează. Important este că încă nu se pot lipsi de el. Până la urmă, este alegerea lor. Dacă vor să nu mai achiziționeze, îl pot refuza, dacă îl vor – să-l achiziționeze. Dacă vor să rămână în cadrul intereselor CSI, bine, dacă nu – să-și caute fericirea în altă parte”, a declarat Vladimir Putin.

Amintim că, recent, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că Republica Moldova nu va mai cumpăra gaze de la gigantul energetic rus Gazprom. „Nu vom mai cumpăra gaze naturale de la Gazprom pentru teritoriul controlat de autoritățile constituționale (de la Chișinău)”, a subliniat oficialul, anunțând că am reușit să procurăm gaz de la furnizorii europeni la un preț mai bun decât cel oferit de piața rusă.

Imediat, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, l-a avertizat pe Parlicov cu privire la gaze și i-a amintit Republicii Moldova de datoriile față de Gazprom. Și Gazprom a venit doar cu precizarea că Moldovagaz depune zilnic cereri către Gazprom pentru aprovizionarea cu gaz.

Mai târziu, ministrul Victor Parlicov a adăugat că nu exclude că Republica Moldova ar putea să cumpere gaz de la Gazprom, inclusiv pentru malul drept. Doar că acest lucru va fi posibil dacă Gazprom va oferi un preț favorabil și dacă Rusia nu va impune nicio condiție politică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În octombrie 2021, datoria Republicii Moldova pentru gazul rusesc, conform estimărilor Gazprom, se ridica la 709 milioane USD, iar în noiembrie anul trecut, Camera de Contabilitate a Republicii Moldova a anunțat datoria Moldovagaz față de Gazprom în valoare de 590,8 milioane USD. În decembrie anul trecut, autoritățile noastre au anunțat că vor pune capăt dependenței de gazul rusesc. „Pentru prima dată în istoria țării noastre, malul drept nu va consuma gaze furnizate de Gazprom”, a spus atunci ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

În septembrie anul trecut, ministrul Victor Parlicov a oferit companiei Gazprom să rezolve disputa pentru 1% din datorie, sau 8,6 milioane de dolari, iar Gazprom a refuzat. Compania a mai precizat că auditul la Chișinău a fost efectuat cu încălcarea tuturor acordurilor dintre părți. Și pe 25 septembrie, Kommersant a raportat că autoritățile moldovenești au oferit companiei Gazprom soluționarea litigiului de datorie pentru 153,57 milioane de dolari, care de fapt erau aceleași 8,6 milioane de dolari, adică 153,57 milioane de lei moldovenești.

Gazprom, după declarațiile lui Parlicov: Moldova trimite zilnic cereri de aprovizionare cu gaze

#gaze naturale #Gazprom #Republica Moldova #Rusia #Vladimir Putin

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.