Rusia a lansat, în cursul nopții de 9 spre 10 aprilie, un atac masiv cu drone asupra Ucrainei, vizând mai multe regiuni ale țării, cea mai afectată fiind Odesa, unde au fost înregistrate pagube la infrastructura energetică.

În acest context, armata rusă a desfășurat un atac de amploare asupra orașului-port Odesa, unde au fost semnalate avarii la infrastructura energetică, iar mai mulți locuitori au rămas fără energie electrică. De asemenea, au fost vizate și obiective din zona portuară.

Potrivit autorităților, bombardamentele au provocat întreruperi masive de curent, iar rezervoarele de stocare goale și echipamentele portuare au fost, de asemenea, afectate, scrie RBC-Ukraine.

Din fericire, nu au fost înregistrate victime, iar serviciile de urgență au intervenit la fața locului pentru lichidarea incendiilor izbucnite în urma atacurilor cu drone.

În paralel, alte bombardamente au afectat regiunea Sumî, unde un bloc de locuințe cu cinci etaje și trei autoturisme au fost cuprinse de flăcări. Până în această dimineață, salvatorii au fost nevoiți să întrerupă periodic intervențiile din cauza riscului unor noi atacuri.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat că a desfășurat aproximativ 150 de misiuni pentru înlăturarea consecințelor bombardamentelor efectuate de armata rusă, fiind lichidate 19 incendii și acordată asistență psihologică pentru 38 de persoane.

Amintim că, în dimineața zilei de 10 aprilie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat o încetare a focului în Ucraina pentru o perioadă de două zile, cu ocazia Paștelui, considerând că este o sărbătoare importantă atât pentru ruși, cât și pentru ucraineni.

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că țara sa este dispusă să accepte acest armistițiu temporar, subliniind necesitatea unei perioade fără atacuri pentru populație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladimir Putin anunță încetarea focului în Ucraina de Paște. Cât va dura armistițiul

Volodimir Zelenski: Ucraina este pregătită pentru armistițiului de Paște

#atacuri #Odesa #război Ucraina

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.