Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și Vladimir Voronin, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, care au cerut ca Legea prin care limba română a devenit oficială în Republica Moldova, în martie 2023, să fie declarată neconstituțională.

După deliberări, Înalta Curte a admis parțial sesizarea celor trei parlamentari. Este vorba de articolul 2 din Lege care prevede că: „Se constată desuetudinea textului „funcționând pe baza grafiei latine” de la articolul 13 alineatul (1) din Constituția Republicii Moldova și a textului „în baza grafiei latine” de la articolul 6 alineatele (2) și (3) din Legea nr.173/2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului”.

În rest, solicitarea deputaților BCS a fost respinsă.

FOTO, VIDEO „Decizie luată la Selsovet”. BCS protestează la Curtea Constituțională împotriva limbii române

„Extras din Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 11 martie 2024. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituțională, (…) având în vedere sesizarea înregistrată la 28 martie 2023, examinând sesizarea menționată în ședință plenară publică, având în vedere actele și lucrările dosarului, deliberând în camera de Consiliu, pe baza articolelor 135, alin. 1, litera a; 140, alin. 2 din Constituție; 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională; 6; 61; 62 litera a și 68 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională hotărăște:

Se admite parțial sesizarea privind controlul constituționalității Legii nr. 52 din 16 martie 2023, pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale depusă de Zinaida Greceanîi și Vlad Batrîncea, Vladimir Voronin, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Se declară neconstituțional articolul 2 din Legea nr. 52 din 16 martie 2023, pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale;

Se declară inadmisibilă sesizarea, în partea referitoare la controlul constituționalității articolelor 1; 3; 4; 5 și 6, din Legea nr. 52 din 16 martie 2023, pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale.

Prezenta hotărâre este definitvă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac”, a declarat judecătoarea Domnica Manole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #limba romana #sesizare BCS

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a lansat o licitație pentru proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei feroviare Iași–Ungheni. Valoarea estimată a contractului este de peste 5,6 milioane de euro, fără TVA, iar lucrările ar urma să fie finalizate în 24 de luni: șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, scrie BANI.MD.

Proiectul prevede lucrări semnificative pe partea moldovenească a traseului. Printre acestea se numără reabilitarea și modernizarea podului feroviar Eiffel peste râul Prut, inclusiv repararea structurilor metalice, înlocuirea elementelor deteriorate și a traverselor de pod.

Totodată, podul va fi pregătit pentru electrificare, iar de-a lungul liniei feroviare vor fi instalate elementele necesare pentru alimentarea trenurilor cu energie electrică. Sistemul de electrificare va funcționa la 25 kV și 50 Hz.

Lucrările includ și reconstrucția liniilor de cale ferată din stația Ungheni, precum și modernizarea sistemelor de semnalizare, centralizare, blocare și telecomunicații feroviare.

Contractul va fi realizat în regim „Design & Build”, ceea ce înseamnă că firma care va câștiga licitația va asigura atât proiectarea, cât și furnizarea echipamentelor și materialelor, lucrările de construcție, testarea și punerea în funcțiune a infrastructurii.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Connecting Europe Facility (CEF) și face parte din rețeaua europeană de transport TEN-T. Scopul este de a îmbunătăți legătura feroviară dintre Republica Moldova și România, de a crește capacitatea de transport peste frontieră și de a aduce infrastructura feroviară din Moldova la standarde europene.

Ofertele vor fi evaluate după criteriul celui mai bun raport calitate–preț. Prețul va conta în proporție de 60%, în timp ce experiența companiei și calificarea specialiștilor vor avea câte 20%.