Drapelul Suediei, care a devenit al 32-lea membru al NATO, a fost arborat astăzi la sediul NATO, punctul culminant al unui lung parcurs pentru această țară scandinavă și dovada, transmite agenția G4media.ro.

„NATO este mai mare și mai puternică”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu puțin timp înainte de ridicarea steagului suedez albastru și galben, care va flutura de acum înainte alături de celelalte 31 într-un cerc vast în fața clădirii impunătoare a Alianței de la Bruxelles.

„Când președintele Putin și-a lansat invazia (din Ucraina) în urmă cu doi ani, el a vrut mai puțin NATO și mai mult control asupra vecinilor săi. A vrut să distrugă Ucraina ca stat suveran. Dar a eșuat”, a declarat el în prezența premierului suedez Ulf Kristersson.

Ratificarea acestei aderări a fost obținută cu greu, în urma unor negocieri îndelungate cu anumiți membri ai Alianței.

Astfel, în cadrul unei conferințe de presă, Jens Stoltenberg a subliniat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina.

„Președintele Putin a început acest război și l-ar putea încheia astăzi. Dar Ucraina nu are această opțiune. Capitularea nu înseamnă pace”, a insistat el.

„Trebuie să continuăm să întărim Ucraina pentru a-i arăta președintelui Putin că nu va obține ceea ce vrea pe câmpul de luptă și că trebuie să se așeze la masa negocierilor”, a continuat el, reafirmând totodată că Kievul este „mai aproape ca niciodată” de aderarea la NATO.

Odată cu aderarea Suediei, după cea a Finlandei, toate țările riverane Mării Baltice, cu excepția Rusiei, sunt acum membre ale Alianței Atlantice.

Deși aceste două țări sunt apropiate din punct de vedere militar de Statele Unite prin apartenența lor la Uniunea Europeană, ele au preferat, din punct de vedere istoric, să rămână în afara Alianței, care a fost formată în timpul Războiului Rece pentru a face față Uniunii Sovietice.

Suedia se bucură acum de protecția articolului 5, „garantarea deplină a libertății și securității” membrilor săi.

Amintim că Finlanda a obținut aderarea la Alianță în luna aprilie, dar procesul de aderare a Suediei a fost marcat de negocieri cu Turcia, care a acuzat țara scandinavă de clemență față de militanții kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, unii dintre ei fiind considerați de Ankara „teroriști”.

De asemenea, Suedia a trebuit să se confrunte cu reticența premierului ungar. Deși Viktor Orban își dăduse de mult timp acordul de principiu, înainte de a finaliza procesul, el a cerut „respect” din partea Stockholmului, după ani de zile în care i-a „denigrat” politicile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!