După ce joi, 9 decembrie curent, primarul Capitalei Ion Ceban a ieșit într-o conferință de presă și a declarat că în urma unor neconformități depistate la Stația de Epurare gestionată de Î.M „Apă-Canal Chișinău”, iar întreprinderea a fost sancționată cu 12 milioane de lei, responsabilii din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului au venit cu unele clarificări.

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratul pentru Protecția Mediului, a declarat că informațiile care au fost prezentate de edilul Capitalei au un caracter eronat și departe de adevăr.

Mai mult, Ion Caliniuc, șeful adjunct al Inspecției pentru Protecția Mediului Chișinău, a declarat că a participat la acțiunile de verificare care au fost realizate în conformitate cu legea controlului.

„Activitățile de control au fost demarate în baza unei sesizări din partea Centrului de Sănătate Publică și viza faptul că la stația de epurare a fost depistată salmonella. Noi, ca organ de control responsabil de activitățile de protecție a mediului, eram obligați să inițiem un control inopinat. A fost implicat și laboratorul de mediu. La data de 13 septembrie a fost inițiat controlul care a durat câteva zile. Anterior efectuării controlului, inspecția a informat IP Ciocana și primăria Bubuieci despre infecția apei cu salmonella”.

Totodată, responsabilul a declarat că în cadrul controlului a fost luat act de cunoștință cu caracteristicile stației de epurare, au fost luate probe și a fost semnat un proces verbal.

„Există depășiri de azot, ceea ce denotă faptul că stația de epurare lucrează incorect. Noi eram obligați să întreprindem măsuri.
Ulterior, a fost citat contravenientul pentru marți, 14 decembrie, iar noi trebuie să ne facem datoria până la capăt”.

Șeful IPM, Ion Bulmaga a mai declarat că pe lângă faptul că agentul economic al S.A „Apă-Canal” prezintă un management defectuos la stația de epurare biologică, în paralel mai contractează cu agenții economici care își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău.

„Ei preiau ape uzate cu un conținut de poluanți ridicați, asumându-și niște riscuri. Acest lucru a fost depistat în cadrul mai multor verificări. Anterior a mai fost inițiat și proces penal pe acest fapt. Cu părerea de rău, supărările factorilor de decizie le înțeleg, însă sănătatea oamenilor trebuie să aibă prioritate. Noi nu vom închide ochii la unele abateri”.

În ceea ce ține de sancțiune, Ion Bulmaga a declarat că banii trebuie virați.

„Prejudiciul a fost înaintat, iar în cazul în care nu se vor conforma, vor urma unele acțiuni care vor fi demarate. Vom înainta în instanța civilă și vor fi obligați să vireze acești bani”.

Realitatea.md amintește că joi, 9 decembrie curent, într-o conferință de presă, primarul Capitalei Ion Ceban a declarat că întreprinderii municipale Apă-Canal Chișinău i-a fost aplicată o sancțiune în valoare de circa 12 milioane de lei și a declarat că acesta este un „plan” al guvernării actuale pentru delapidare întreprinderii.

VIDEO Ion Ceban, atac la actuala guvernare: Acești fraieri vor să delapideze întreprinderea „Apă-Canal Chișinău”

#Inspectoratul pentru Protecția Mediului #Ion Ceban #statie de epurare

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.