Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) condamnă declarațiile făcute de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, care la ședința plenară de vineri, 28 aprilie curent, s-a expus într-un mod negativ față de judecătorii prezenți la Adunarea Generală a Judecătorilor. O declarație comună în acest sens a membrilor CSM a fost vociferată la ședința de astăzi a Consiliului.

”În data de 28 aprilie 2023, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, unde au participat peste 340 de judecători… Domnul Lilian Carp, parlamentar și președintele Comisiei securitate națională, a făcut anumite declarații care se refereau la situația politico-socială, precum și la consecințele unor guvernări corupte. Președintele comisiei parlamentare a spus următoarele: ”Pentru cei cu memoria scurtă, uitați-vă ce se întâmplă acum… Uitați-vă ce mizerii ați adus în 20 de ani cât ați fost la putere, pentru că ăștia când au venit, au fost aduși de voi. Uitați-vă ce consecințe pot fi când au fost puși în funcții niște corupți și mizerii”.”, a declarat Alexandru Postica.

În cele din urmă, Consiliul i-a cerut public deputatului să-și schimbe comportamentul și să nu ducă în eroare opinia publică.

”Această declarație poate naște manipulări și determină apariția unor discursuri instigatoare la ură împotriva întregului sistem judecătoresc… Personal, consider că declarația deputatului poate duce în eroare opinia publică cu privire la modul de numire și promovare în funcții a judecătorilor, fiindcă Parlamentul nu participă la numirea și promovarea judecătorilor… Consider că CSM urmează să condamne orice amenințări și presiuni asupra sistemului judecătoresc și reprezentanților acestuia… În contextul celor declarate mai sus, solicit să luăm act de aceste afirmații, să solicităm ca mult stimatul deputat să-și revizuiască comportamentul, inclusiv să concretizeze dacă dispune de informații care demonstrează că unii judecători au admis acte de corupție… și să evite pe viitor orice manipulare de acest gen”, a conchis Postica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că vineri, 28 aprilie, peste 300 de magistrați care au participat la Adunarea Generală a Judecătorilor au ales patru membri care îi vor reprezenta în CSM și un membru supleant.

Urmare a votării, au fost aleși în funcția de membru al CSM magistrații: Vasile Șchiopu de la Judecătoria Ungheni cu 220 voturi, Ioana Chironeț de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 215 voturi, Sergiu Caraman de la Judecătoria Criuleni – 185 voturi, Maria Frunze de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 158 de voturi. În calitate de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii a fost aleasă Mitrofan Livia de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 148 voturi.

#Adunarea Generala a Judecatorilor #CSM #declaratii #Lilian Carp

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.