Sophie Midrigan, o elevă din Chișinău, readuce în discuție inițiativa de a redenumi Aeroportul Internaținal Chișinău în onoarea compozitorului răposat Eugen Doga. Propunerea a fost respinsă în 2023, dar odată cu moartea artistului, tânăra speră că autoritățile vor reconsidera acest gest. TV8 transmite că inițiativa stârnește opinii împărțite în rândul oamenilor. Dacă unii o susțin, alții spun că redenumirea aeroportului nu este o idee potrivită.

Inițiativa a fost lansată în august 2023. Sophie Midrigan spune că ideea nu are nicio legătură politică și că i-a venit spontan, iar după ce a discutat-o cu tatăl ei, a fost încurajată să încerce să o pună în aplicare. Tânăra afirmă că a văzut exemple similare în mai multe țări, unde aeroporturile sunt redenumite în cinstea unor mari compozitori și crede că Eugen Doga ar merita același omagiu.

„Fiind o amatoare de cultură, operă și balet, am avut ocazia să călătoresc în diverse țări și să observ că aeroporturile din țările europene sunt redenumite în numele marilor compozitori, care le reprezintă țara, cum ar fi Aeroportul Chopin din Varșovia, Aeroportul Mozart din Salzburg, Giussepe Verdi din Parma… iar revenind acasă am simțit că trebuie să redenumim și aeroportul nostru în onoarea lui Eugen Doga”, a spus eleva Sophie Midrigan.

Demersul tinerei este justificat prin contribuția semnificativă a lui Eugen Doga la promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare. Compoziții precum „Gramofon” și „Dulcea și tandra mea fiară” au răsunat pe scene internaționale și au impresionat publicul din întreaga lume. Sophie Midrigan spune că a avut și ocazia să-l cunoască personal pe maestru, iar acest lucru a făcut gestul propus cu atât mai important pentru ea.

Petiția sa fost redirecționată de Cancelaria de Stat către Agenția Proprietății Publice, care a analizat propunerea și a emis un răspuns oficial în aceeași lună, prin care a respins ideea, invocând argumente financiare.

Întrebat de sursa citată despre această propunere, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a comentat că nu este timpul potrivit pentru a analiza o eventuală decizie: „Să vorbim despre el, nu despre ce vom face noi. Și da, peste timp, desigur, vom reveni, ne vom gândi, dar aceste acțiuni va trebui să fie cântărite și asumate la timpul respectiv”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #Eugen Doga

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.