Atât autoritățile din Republica Moldova cât și cele din România caută soluții pentru a debloca situația de la unele puncte de frontieră blocate de sute de camioane, care așteaptă să traverseze hotarul dintre țările noastre. Cu o astfel de explicație au venit astăzi, 6 iunie cei doi președinți ai Parlamentelor de la Chișinău și București – Igor Grosu și Marcel Ciolacu, ultimul aflându-se într-o vizită de lucru în țara noastră.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a afirmat că, autoritățile cunosc foarte bine care este problemă și se lucrează pentru găsi soluții.

„Cunoaștem problema, deja autoritățile muncesc să găsească o soluție. Am discutat în cadrul întrunirii de astăzi cu domnul Ciolacu. Am spus cum vedem noi lucrurile, colegii români. Într-un timp proxim vom veni cu soluție pentru a fluidiza traficul de mărfuri. Odată ce lanțurile logistice au fost întrerupte pe Marea Neagră din Odesa, noi putem să privim această problemă din perspectiva valorificării acestor oportunități”, a spus Grosu.

La rândul său, președintele Parlamentului Românei, Marcel Ciolacu, a menționat că, situația creată a fost inclusiv de blocajul feroviar, dar și a faptului că unii șoferi ucraineni nu au toate actele în ordine.

„Există un blocaj și feroviar. Avem ecartamente și construcții diferite la nivelul căii ferate. O să am discuții și cu domnul prim-ministru și ministrul de Interne, Sorin Grindeanu, deja au găsit anumite soluții în zona Galațiului și vom fluidiza cât mai repede. Știți, sunt mărfuri şi de tranzit care vin din Ucraina. Unii transportatori nu întotdeauna pot obține toate actele necesare în Ucraina şi este necesar o perioadă de control, dar se va crea un coridor verde ca acest tranzit să fie cât mai facil, pentru că este o nouă armă a lui Putin, amenințarea cu o criză mondială alimentară. Noi avem obligația de a ieși din această nouă logică creată de Putin”, a spus Ciolacu.

Amintim că, sute de camioane stau blocate într-un rând de peste 7 km pe traseul care duce spre vama Leușeni-Albița din cauza fluxului mare a acestora. Potrivit autorităților, Moldova are capacitate de a examina până la 120 de camioane în 24 de ore, pe când România doar în jur de 40, fapt ce creează cozile interminabile. Șoferii afirmă că sunt nevoiți să aștepte câte 5 zile pentru a putea traversa hotarul cu cele două țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#blocaj #camioane #frontieră #Igor Grosu #Marcel Ciolacu #punct de frontiera

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.