Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă, document depus de echipa lui Ilan Șor, privind inițierea unui referendum consultativ cu privire la direcția de politică externă a Republicii Moldova și a statutului de neutralitate. Decizia a fost luată astăzi, 11 iulie, la ședința CEC.

„În procesul de examinare a documentelor prezentate, Comisia a constatat nerespectarea criteriilor minime de constituire a grupului de inițiativă. Conform procesului-verbal al adunării cetățenilor pentru inițierea referendumului republican consultativ, s-a declarat participarea a 682 de cetățeni, totodată, s-a menționat că grupul de inițiativă a fost constituit din 110 de persoane. Datele referitoare la 4 membri sunt eronate, ceea ce reduce sub acest aspect numărul de persoane admisibile la cifra de 106. În urma contrapunerii listei participanților la adunarea de constituire a grupului de inițiativă, cu lista membrilor grupului de inițiativă constituit, s-a atestat că 22 de persoane nu se regăsesc în lista participanților la adunarea cetățenilor, fapt ce se confirmă prin semnăturile președintelui și secretarului grupului de inițiativă înscrise pe aceste liste. Astfel, rezultând un număr de doar 84 de persoane, ceea ce este sub minimumul de 100 de persoane cu drept de vot care constituie grupul de inițiativă, necesar pentru înregistrarea acestuia, conform prevederilor art. 191 alin. (4) din Codul electoral”, anunță CEC.

Totodată, CEC mai menționează următoarele:

„Comisia a atras atenția asupra normelor legale care statuează că “referendumul republican nu se desfășoară în cazul instituirii/declarării stării de urgență, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective”, precum și că „referendumul republican nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și a celor locale generale și nici cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor”. Menționăm că, prin hotărârea Parlamentului nr. 133/2023, starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova declarată prin hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, a fost prelungită cu 60 de zile începând cu data de 4 iunie 2023. Iar prin hotărârea nr. 1108 din 4 iulie 2023, Comisia a stabilit data de 5 noiembrie 2023 pentru desfășurarea alegerilor locale generale. În acest context, dar și a prevederilor Codului electoral legate de termenul pentru colectarea semnăturilor susținătorilor referendumului republican care nu poate fi mai mic de 2 luni și mai mare de 3 luni, și cele care prevăd competența Parlamentului de a stabili data referendumului cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua desfășurării lui, în interiorul termenelor de menționate supra, nu este posibilă desfășurarea unui referendum republican”, se mai arată în nota informativă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că echipa lui Ilan Șor a depus pe 29 iunie, la Comisia Electorală Centrală (CEC), o cerere pentru a înregistra grupul de inițiativă pentru organizarea referendumului consultativ cu privire la direcția de politică externă a țării și statutul de neutralitate.

Din grup fac parte 110 membri, aleși de către sute de cetățeni și activiști din toată țara, reprezentanți ai partidelor politice „ȘOR”, scos în afara legii de CC, și ai partidului „Renaștere”, reprezentanți ai instituțiilor publice, deputați din Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în cadrul Adunării Cetățenilor, care a avut loc în data de 4 iunie 2023.

#CEC #Ilan Șor #referendum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.