Președintele rus, Vladimir Putin, nu va putea destrăma NATO, mai ales atâta timp cât Jens Stoltenberg rămâne secretar general al Alianței Nord-Atlantice. Declarația aparține președintelui american, Joe Biden.

„Președintele Putin încă crede că poate destrăma NATO, dar nu poate face asta, mai ales când ești cu noi”, i-a spus Biden lui Stoltenberg la bun venit la summitul NATO de la Vilnius.

El a adăugat că este foarte important ca Stoltenberg să continue să conducă NATO în timpul războiului din Ucraina.

„Nimeni nu știe situația mai bine decât tine. Și acesta este un moment istoric, Finlanda și Suedia se alătură NATO, conducerea dumneavoastră joacă un rol important”, a adăugat președintele american (întâlnirea a fost difuzată pe site-ul NATO).

Salutându-l pe Biden, Stoltenberg a spus că actualul summit al alianței este istoric, întrucât întâlnirea desfășurată luni între premierul suedez Ulf Kristersson și președintele turc Recep Tayyip Erdogan va face Suedia membru cu drepturi depline al NATO. El a menționat că, în cadrul summit-ului, țările membre intenționează să „trimite un semnal clar Ucrainei” pentru a-și continua sprijinul și pentru a crește cheltuielile militare pentru apărare.

Erdogan şi-a dat acordul să sprijine aderarea Suediei la NATO. Anunțul făcut de Stoltenberg

Pe 4 iulie, Stoltenberg a anunțat pe contul său de Twitter că mandatul său de secretar general al NATO a fost prelungit cu încă un an, până la 1 octombrie 2024. „Sunt onorat să accept decizia Aliaților NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general până la 1 octombrie 2024”, a scris el. Aceasta este a doua extindere a puterilor lui Stoltenberg. Trebuia să părăsească biroul NATO încă din 2022 (așteaptă postul de șef al Băncii Centrale a Norvegiei), dar a acceptat să lucreze încă un an din cauza conflictului din Ucraina.

În aprilie, Politico a raportat că membrii NATO au avut dificultăți în alegerea unui nou candidat și că Stoltenberg ar putea fi rugat să rămână până când Ursula von der Leyen îl va putea înlocui. Fostul ministru german al apărării, iar acum șeful Comisiei Europene, ar putea conduce NATO în 2024, când îi expiră primul mandat în actuala ei funcție. Cu toate acestea, până în mai, Stoltenberg a repetat în mod repetat că nu intenționează să continue să lucreze în NATO. Pe lângă von der Leyen, premierul estonian Kaja Kallas, președintele slovac Zuzana Chaputova, prim-ministrul olandez Mark Rutte, ministrul britanic al apărării Ben Wallace și premierul danez Mette Frederiksen erau preconizati ai fi succesori.

Potrivit surselor The Telegraph din guvernul britanic, candidatura lui Wallace a fost blocată de Biden din cauza faptului că Londra, în sprijinul Ucrainei în conflictul cu Rusia, a mers mai departe decât Washingtonul, în special, în problema aprovizionării cu arme. De asemenea, premierul danez nu a reușit să obțină sprijinul liderului american. Biden l-a numit pe von der Leyen favoritul său, potrivit surselor ziarului, și tocmai de asta a fost legată decizia de extindere a puterilor lui Stoltenberg.

Zelenski speră la „cel mai bun rezultat posibil” la Summitul NATO de la Vilnius