Ministrul educației și cercetării Anatolie Topală a anunțat vineri, 15 iulie, în cadrul unei conferințe de presă o primă alocație din bugetul de stat destinată modernizării universităților și programelor de studii. Astfel, 13 instituții de învățământ superior din țară vor beneficia de bani pentru a-și moderniza sălile de curs, laboratoarele și centrele de instruire. De asemenea, sunt alocate fonduri destinate domeniului cercetării, notează IPN.

Ministrul educației și cercetării spune că miza reformei învățământului superior este modernizarea universităților, de asemenea, urmează să fie încurajată performanța în cercetare și colaborarea fructuoasă între studenți și cercetători.

„Vrem să valorizăm excelența, să cultivăm talentul, să facem din educație activitatea care ne unește în jurul tinerilor noștri. Această reorganizare a instituțiilor vine cu bani în plus, de aceea astăzi se anunță o primă alocare de fonduri cu efect imediat către universități și către cercetători. Astfel, anunț public alocarea de către Guvern a 290 de milioane de lei pentru 13 instituții de învățământ, care vor derula 20 de proiecte. De asemenea, vom aloca 23 de milioane de lei pentru cercetători. Astfel, totalul alocației este de 312 milioane de lei”, a spus Anatolie Topală în cadrul unei conferințe de presă.

Instituțiile care urmează să beneficieze de fonduri au fost selectate de către o comisie de concurs. Astfel, majoritatea banilor alocați de către stat este destinată modernizării infrastructurii universitare.

„Dintre entitățile selectate, 7 sunt instituții de învățământ superior publice. Banii urmează să fie utilizați pentru modernizarea și dotarea sălilor de studii, laboratoarelor, centrelor de cercetare și modernizarea programelor de studii. Drept rezultat al acestor proiecte aprobate, urmează să fie renovate și dotate cu echipamente 52 de laboratoare și centre de cercetare, 57 de săli de curs, 18 centre didactice și de consiliere pentru studenți. Peste 20 de mii de studenți și 1500 de cadre didactice vor beneficia de aceste investiții”, a punctat ministrul educației și cercetării.

Bani sunt alocați și domeniului cercetării. Cercetătorii din Republica Moldova vor fi stimulați financiar să-și continue activitatea acasă.

„Pentru domeniul cercetării va fi alocată suma de 23 milioane de lei, banii vor fi investiți în oameni, pentru a-i încuraja să facă cercetare la noi acasă. 5 milioane de lei sunt destinate implementării proiectelor câștigătoare în cadrul concursului pentru tinerii cercetători. 12 milioane de lei sunt destinate implementării proiectelor câștigătoare în cadrul concursului de proiecte pe probleme de interes stringent, 5 milioane de lei sunt destinate proiectelor pe domeniul specializării inteligente și 1 milion de lei pentru crearea Oficiului național Orizont-Europa care va veni în sprijinul oamenilor de știință pentru a facilita depunerea proiectelor la programul Orizont-Europa”, a mai spus Anatolie Topală.

Cele 312 milioane de lei anunțate astăzi, reprezintă doar prima tranșă din totalul fondurilor destinate reformei învățământului superior. Potrivit ministrului, cea de-a doua tranșă urmează să fie alocată la începutul anului viitor. În urma unei decizii aprobate de Guvern în 13 iulie, Universitatea de Stat din Moldova se reorganizează prin absorbția Academiei de Administrare Publică, a Universității de Stat de Educație Fizică și Sport și a mai multor Institute din țară.

Universitatea Agrară va fi absorbită de Universitatea Tehnică. Academia de Studii Economice se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice, iar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” se reorganizează prin absorbția Universității de Stat din Tiraspol.

De asemenea, cele 18 Institute de Cercetare din Republica Moldova sunt trecute în subordinea USM, UTM și a Universității Pedagogice „Ion Creangă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatolie Topală #ministerul educatiei #reforma universităţilor

Timp de patru zile (17-20 septembrie 2026), peste 2.000 de spectatori au fost prezenți la proiecțiile și evenimentele conexe din cadrul ediției a XII-a a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău. Mai mult de 500 de persoane au participat la proiecțiile desfășurate în paralel în orașele Hâncești, Nisporeni, Călărași și Strășeni. Între 23 septembrie și 10 octombrie, Zilele Filmului Românesc continuă în alte șase localități din Republica Moldova: Cimișlia, Ungheni, Florești, Sângerei, Bălți şi Cahul. Ediția a XII-a a ZFR s-a extins, în afara capitalei, într-un număr record de zece orașe.

La Cineplex Loteanu și Cinema Odeon din Chișinău, publicul a avut șansa de a viziona filme românești noi (proiectate în premieră în Republica Moldova), dar și clasice, și de a discuta despre ele cu invitații speciali ai festivalului, la sesiunile de întrebări și răspunsuri (Q&A) de după proiecții. În plus, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), studenții catedrei Multimedia au participat la un masterclass susținut de Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, și o întâlnire cu Valeriu Andriuță, cineastul căruia i-a fost dedicată secțiunea FOCUS a ediției a XII-a. Festivalul s-a desfășurat din nou într-o atmosferă de sărbătoare a cinematografiei românești.

Secțiunea FOCUS s-a deschis, la gala inaugurală a ZFR 2026, cu lungmetrajul „Cercul” (o coproducție între cinematografiile de pe cele două maluri ale Prutului), în prezența regizorului și scenaristului Valeriu Andriuță, a producătoarei și monteuzei Iulia Andriuță și a multor membri ai distribuției și echipei tehnice a filmului. Aceeași secțiune le-a oferit spectatorilor două filme românești premiate în care Valeriu Andriuță a interpretat roluri memorabile: „După dealuri” (regia Cristian Mungiu, 2012) și „Dragoste 1. Câine” (regia Florin Șerban, 2018). De asemenea, cineastul omagiat printr-un FOCUS le-a prezentat studenților cinci scurtmetraje, realizate între 1999 și 2020, în care a jucat sau pe care le-a scris și regizat.

Secțiunea FILME NOI a inclus titluri selectate și premiate la importante festivaluri internaționale în 2025 și 2026, precum „Y” (în prezența lui Alexandru Baciu, scenarist și regizor al filmului), „Piatră foarfecă hârtie” (cu participarea regizorului-scenarist Adrian Sitaru și a actriței Virginia Rusu), „Dinți de lapte” (regia Mihai Mincan, proiecție în prezența actorului Igor Babiac) și „Sorella di Clausura” (regia Ivana Mladenović). De asemenea, filmul pentru publicul tânăr și familie „Atlasul universului”, scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu și regizat de Paul Negoescu, care a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin din 2026, s-a bucurat de o proiecție specială. Secțiunea FILM PENTRU COPII a mai inclus un lungmetraj de animație clasic, „Robinson Crusoe”, o coproducție româno-italiană din 1974, în regia lui Victor Antonescu și Francesco Maurizio Guido „Gibba”.

Secțiunea RETRO i-a fost dedicată anul acesta popularului actor Florin Piersic, care a aniversat, la începutul lui 2026, 90 de ani. Din bogata sa filmografie au fost prezentate trei titluri de referință, alese chiar de Florin Piersic: „Parașutiștii” (regia Dinu Cocea, 1973), „Pintea” (regia Mircea Moldovan, 1976) și „Drumul oaselor” (regia Doru Năstase, 1980). Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, a dialogat cu spectatorii pe marginea filmelor din RETRO Florin Piersic 90.

Tradiția lansării unei cărți de cinema în limba română a continuat și în acest an, prin prezentarea volumului „Viața de după moarte a mediilor. Persistență, rezistență, reinvenție”, de Liri Chapelan, o remarcabilă lucrare de teorie a mediilor, cu importante implicații pentru filmologie, dedicată fenomenului obsolescenței și reevaluării trecutului cinematografului.

Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

ZFR Chișinău este un eveniment cinematografic anual, organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.