Ministrul educației și cercetării Anatolie Topală a anunțat vineri, 15 iulie, în cadrul unei conferințe de presă o primă alocație din bugetul de stat destinată modernizării universităților și programelor de studii. Astfel, 13 instituții de învățământ superior din țară vor beneficia de bani pentru a-și moderniza sălile de curs, laboratoarele și centrele de instruire. De asemenea, sunt alocate fonduri destinate domeniului cercetării, notează IPN.

Ministrul educației și cercetării spune că miza reformei învățământului superior este modernizarea universităților, de asemenea, urmează să fie încurajată performanța în cercetare și colaborarea fructuoasă între studenți și cercetători.

„Vrem să valorizăm excelența, să cultivăm talentul, să facem din educație activitatea care ne unește în jurul tinerilor noștri. Această reorganizare a instituțiilor vine cu bani în plus, de aceea astăzi se anunță o primă alocare de fonduri cu efect imediat către universități și către cercetători. Astfel, anunț public alocarea de către Guvern a 290 de milioane de lei pentru 13 instituții de învățământ, care vor derula 20 de proiecte. De asemenea, vom aloca 23 de milioane de lei pentru cercetători. Astfel, totalul alocației este de 312 milioane de lei”, a spus Anatolie Topală în cadrul unei conferințe de presă.

Instituțiile care urmează să beneficieze de fonduri au fost selectate de către o comisie de concurs. Astfel, majoritatea banilor alocați de către stat este destinată modernizării infrastructurii universitare.

„Dintre entitățile selectate, 7 sunt instituții de învățământ superior publice. Banii urmează să fie utilizați pentru modernizarea și dotarea sălilor de studii, laboratoarelor, centrelor de cercetare și modernizarea programelor de studii. Drept rezultat al acestor proiecte aprobate, urmează să fie renovate și dotate cu echipamente 52 de laboratoare și centre de cercetare, 57 de săli de curs, 18 centre didactice și de consiliere pentru studenți. Peste 20 de mii de studenți și 1500 de cadre didactice vor beneficia de aceste investiții”, a punctat ministrul educației și cercetării.

Bani sunt alocați și domeniului cercetării. Cercetătorii din Republica Moldova vor fi stimulați financiar să-și continue activitatea acasă.

„Pentru domeniul cercetării va fi alocată suma de 23 milioane de lei, banii vor fi investiți în oameni, pentru a-i încuraja să facă cercetare la noi acasă. 5 milioane de lei sunt destinate implementării proiectelor câștigătoare în cadrul concursului pentru tinerii cercetători. 12 milioane de lei sunt destinate implementării proiectelor câștigătoare în cadrul concursului de proiecte pe probleme de interes stringent, 5 milioane de lei sunt destinate proiectelor pe domeniul specializării inteligente și 1 milion de lei pentru crearea Oficiului național Orizont-Europa care va veni în sprijinul oamenilor de știință pentru a facilita depunerea proiectelor la programul Orizont-Europa”, a mai spus Anatolie Topală.

Cele 312 milioane de lei anunțate astăzi, reprezintă doar prima tranșă din totalul fondurilor destinate reformei învățământului superior. Potrivit ministrului, cea de-a doua tranșă urmează să fie alocată la începutul anului viitor. În urma unei decizii aprobate de Guvern în 13 iulie, Universitatea de Stat din Moldova se reorganizează prin absorbția Academiei de Administrare Publică, a Universității de Stat de Educație Fizică și Sport și a mai multor Institute din țară.

Universitatea Agrară va fi absorbită de Universitatea Tehnică. Academia de Studii Economice se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice, iar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” se reorganizează prin absorbția Universității de Stat din Tiraspol.

De asemenea, cele 18 Institute de Cercetare din Republica Moldova sunt trecute în subordinea USM, UTM și a Universității Pedagogice „Ion Creangă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatolie Topală #ministerul educatiei #reforma universităţilor

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.