Persoanele care refuză vaccinul asigurat de stat ar trebui să își achite singure tratamentul în caz că fac o boală care poate fi prevenită prin imunizare. Declarația aparține lui Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la Agenția Națională de Sănătate Publică și a fost făcută în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV.

Prezentă în studiou, Ludmila Bârcă, directoarea Spitalului Clinic Municipal Boli Contagioase de Copii, a menționat că un caz tratat de rujeolă poate ajunge și la 40 de mii de lei în funcție de severitate bolii. Spitalizarea în caz de rujeolă durează până la nouă zile, iar formele severe solicită un tratament și de câteva săptămâni, după care este nevoie de o perioadă de reabilitare.

„Tratamentul unei forme ușoare de rujeolă în spital poate costa și nouă mii de lei. Dacă mai adăugăm un antibiotic de ultimă generație sau un alt preparat atunci se poate ajunge și la 30-40 de mii de lei. În caz că pacientul este în secția de terapie intensivă și mai este și intubat, atunci sumele sunt și mai mari. Tratamentul prevede perfuzii pentru dezintoxicare, transfuzii, antibiotice la necesitate sau alte preparate necesare conform cazului”, a menționat Ludmila Bârcă.

Medicul infecționist a atras atenția că rujeola provoacă urmări grave persoanelor infectate și chiar moartea. Virusul afectează sistemul neurologic și alte organe în care poate lăsa sechele pe toată viața. Astăzi nu există tratament specific împotriva virusului de rujeolă. Singura soluție este vaccinarea care este gratuită și asigurată de stat, a accentuat Nicolae Furtună.

„Noi aici avem o nedreptate. Statul oferă vaccinare și dacă nu o accepți fii bun și îți asigură tratamentul. Dacă un copil este nevaccinat, atunci cheltuielile trebuie să le achite părinții. Așa e corect în raport cu ceilalți. Copiii au devenit victime ale propriilor părinți și nicăieri nu scrie că ei ar avea vreun drept să îngrădească dreptul copilului la vaccinare. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a menționat că părinții care nu acceptă să își vaccineze copilul trebuie să îi asigure servicii alternative de educație din contul lor”, a afirmat șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la Agenția Națională de Sănătate Publică.

De la începutul anului curent, în Republica Moldova, au fost confirmate 29 de cazuri de rujeolă. Dintre acestea, 17 au fost notificate la beneficiarii unui centru de plasament temporar pentru refugiați din Chișinău. Toate persoanele infectate nu au fost imunizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vaccinarea împotriva rujeolei se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani.

#Moldova #rujeola #specialisti #vaccinare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.