Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Reinvent Moldova: Olesea Gălușcă deschide seria cu o perspectivă inovatoare asupra industriilor creative

02 Feb. 2024, 16:12
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
02 Feb. 2024, 16:12 // Actualitate //  Realitatea.md

Primul episod al emisiunii „Reinvent Moldova”, difuzată la RLIVE TV în fiecare zi de marți de la 15:30 și prezentată de Otilia Cotruța, consultant PR și Comunicare, a adus în prim-plan o viziune îndrăzneață asupra viitorului Republicii Moldova prin intermediul industriilor creative. Aceasta a fost prezentată de Olesea Gălușcă, Manageră Industria Creativă, Proiectul Tehnologiile Viitorului. Discuția a oferit o radiografie detaliată a sectorului creativ moldovenesc, un domeniu în plină expansiune care promite să redefinească economia și identitatea țării din aspectul recunoașterii potențialului economic. Interviul va fi redifuzat sâmbătă, la 09:00, iar duminică, începând cu ora 15:00.

Republica Moldova, odată cunoscută mai ales pentru vinurile sale (care, de altfel, sunt din ce în ce mai recunoscute pe plan global) își croiește acum un nou drum pe harta globală prin industrii creative și servicii, produse, concurențiale pe plan internațional. De la design, media digitală și interactivă, până la producție de film și tehnologii avansate, sectorul creativ moldovenesc cunoaște o dezvoltare rapidă, susținută de liberalizarea economiei și integrarea în lanțurile valorice internaționale.

 

Olesea Gălușcă a evidențiat diversitatea și complexitatea serviciilor oferite în Moldova, inclusiv design de produs și identitate, vlogging, blogging, producție cinematografică, și dezvoltarea jocurilor video. Această paletă largă de servicii subliniază potențialul enorm al Moldovei de a inova și de a excela pe scena internațională.

Un punct forte al discuției a fost industria software a Moldovei, un lider în contribuția la PIB și la ocuparea forței de muncă, datorită unei forțe de muncă competitive și stimulentelor fiscale. Această performanță remarcabilă demonstrează capacitatea Moldovei de a se adapta și de a prospera într-o economie globalizată.

Centrul de excelență Artcor și MEDIACOR, primul centru de producție digital-media din țară, au fost prezentate ca exemple de infrastructuri care sprijină inovația și dezvoltarea în industriile creative. Aceste platforme oferă spații de co-working, studiouri de înregistrări, și acces la programe educaționale, stimulând astfel schimbul de idei și know-how între profesioniștii din domeniu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un proiect în plină dezvoltare, despre care  am primit mai multe detalii și despre care vom scrie separat este Muzeele Viitorului. Contribuția industriei creative la economia națională este impresionantă, cu venituri de aproape 200 de milioane de dolari în 2022 și o creștere semnificativă a numărului de companii și locuri de muncă în sector. Aceste cifre reflectă dinamismul și potențialul de creștere al sectorului în Moldova.

Prin participarea Olesei Gălușcă la „Reinvent Moldova”, telespectatorii au avut ocazia să înțeleagă mai bine cum industriile creative pot juca un rol cheie în modernizarea și internaționalizarea Moldovei. Discuția a oferit nu doar o perspectivă asupra stadiului actual al sectorului, ci și asupra viitorului promițător pe care îl poate avea Moldova prin valorificarea talentului și inovației locale.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.