După ce șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, declara că Occidentul vrea asă facă din Moldova „a doua Ucraină”, iar Chișinăul „cerșește” reduceri la gaz, sub pretextul aderării la UE, Maia Sandu punctează că țara noastră este independentă și cetățenii vor decide dacă vor alăturare la comunitatea europeană. În context, președinta a punctat că autoritățile îndeplinesc condițiile contractuale față de Gazprom.

Sandu a precizat în studiul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că Moldova își dorește de mai mulți ani să devină membră a Uniunii Europene. Potrivit ei, Chișinăul plătește sume mari pentru gaz, iar gigantul rus are contracte de livrare și cu țări europene.

„Republica Moldova este independentă, suverană. Cetățenii ei decid dacă vor să devină stat membru. Au spus de mai multe ori că vor să trăiască într-o țară liberă, un stat care îi respectă, unde drepturile și libertățile sunt respectate, unde se poate construi bunăstare”, a conchis Sandu.

Video: TV8

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, șefa statului a precizat că poate folosi resursele energetice pentru a încetini aderarea Moldovei la UE. Problema cea mai mare ține de livrarea energiei electrice, deoarece încă nu avem construită o linie de conexiuni cu România, însă semnale deocamdată nu au fost lansate de Kremlin, iar contractele pentru o lună sunt semnate din cauza războiului.

Serghei Lavrov susținea joi că administrația de la Chișinău ar șantaja Rusia cu procesul de integrare europeană dacă nu va primi anumite beneficii, conform unui interviu acordat pentru NTV, inclusiv reduceri la tariful pentru gaz. În același timp, Kremlinul susține că oamenii din Transnistria și Găgăuzia ar înțelege aceste mișcări.

#aderarea europeană #Maia Sandu #Moldova #războiul din Ucraina #Rusia #Serghei Lavrov

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.