Incidența COVID-19 în țară este în continuă descreștere. Autoritățile din sănătate anunță despre o scădere cu peste 16%, comparativ cu săptămâna precedentă. Anunțul a fost făcut de către secretara de stat a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, într-o conferință de presă, transmisă pe RLIVE.MD

„Incidența cumulativă pentru săptămâna precedentă a constituit 184 cazuri la 100 mii locuitori, ceea ce corespunde nivelului de prag de alertă portocaliu, la nivel național. Acest nivel s-a redus cu aproximativ 16% comparativ cu săptămâna precedentă. Am trecut la o alta fază a procesului epidemiologic cu excepția Transnistriei”, menționează Svetlana Nicolaescu.

Totodată, se reduce și rata de spitalizare. La ora actuală sunt 35 de spitale unde sunt activate paturi pentru pacienții COVID-19. Rata de ocupare este sub 80%. În continuare sunt internați în instituțiile medicale 2833 de pacienți, în terapie intensivă fiind 288 de pacienți diagnosticați cu COVID-19, iar 38 sunt la respirație asistată.

Rata infectării care este într-o continuă scădere ar putea favoriza relaxarea unor restricții, printre care și evenimentele private.

„Acest lucru înseamnă că acele consilii teritoriale urmează să se întrunească ca să revadă și să adopte pentru fiecare localitate seturi de măsuri care corespund nivelului actual de incidență. Cu alte cuvinte, dacă Chișinău și Bălți nu mai sunt în cod roșu ci în cel portocaliu, comisia teritorială are posibilitatea de a adopta decizii care corespund nivelului portocaliu. Un șir de activități pot fi reluate. Rămâne în vigoare purtarea măștii, păstrarea distanței fizice și certificatul COVID. Cât de mult ne vom permite această relaxare depinde foarte mult de cum vom asigura în continuare procesul de imunizare”, a mai adăugat Svetlana Nicolaescu.

Referitor la decesele parvenite în urma infectării cu COVID-19, pe parcursul săptămânii precedente s-au înregistrat 396 de decese, dintre care 110 cazuri au fost înregistrate pe parcursul săptămânii respective, 211 cazuri au fost înregistrate în săptămâna anterioară, dar raportate în săptămâna precedentă, altele 73 de cazuri au fost înregistrate în luna octombrie și două dintre acestea au fost cazuri survenite în luna septembrie.

Ministerul mai precizează că la moment în jur de 26% din populația generală din Republica Moldova au fost imunizate cu schema completă. Se constată o încetinire a programului de imunizare.

#cod portocaliu #COVID-19 #incidenta covid-19 #Ministerul Sănătății

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.