După ce au anunțat de dimineață printr-un comunicat de presă că întreaga conducerea a Platformei DA și-a dat demisia, deja fostul președinte al formațiunii, Andrei Năstase a venit cu unele precizări, în cadrul unui briefing de presă, prin care afirmă că „acest lucru se face pentru a reseta partidul și a-i da un nou suflu”.

„Mulţi au început să arunce cu țărână peste noi. Nu am murit. Uitați-vă la această echipă care nu a murit în stradă de mâna lui Plahotniuc, în Parlament – de înjunghieturile lui Dodon sau de alte atacuri la care am fost supuși. Ceea ce nu ne omoară ne face mai puternici. Această echipă va rămâne unită. Noi, cei din Platforma DA mizăm pe vremuri bune”, a spus Năstase.

Totodată, fostul lider al formațiunii încearcă să-și asume meritele PAS, pentru că au câștigat alegerile parlamentare, prin faptul că „datorită Platformei DA s-a reușit alegerea unui Parlament pro-european și tot datorită acestei formațiunii astăzi Moldova are un președinte pro-UE”.

Andrei Năstase a spus că, alegătorii au votat atât de puțin (2,33%) Platforma DA pentru că identificau partidul său cu PAS.

Năstase a mai precizat că, la 5 septembrie urmează să aibă loc Congresul Partidului Platforma DA, unde urmează să fie ales un nou președinte și alți vicepreședinți. Întrebat cum crede, cine ar fi cel mai potrivit lider al partidului, acesta a declarat că „orișice membru al formațiunii”.

Amintim că, astăzi, Platforma DA a anunțat că întreaga conducere a partidului și-a dat demisia in corpore, fără să precizeze motivul. Decizia a fost luată la ședința Biroului Politic Național. Totuși, motivul real al acestei remanieri de cadre ar fi inclusiv rezultatul „slab” de la scrutinul de duminică 11 iulie, deși conducerea afirmă că, Platforma DA urma să desfășoare Congresul partidului mai înainte încă de alegerile parlamentare anticipate.

#Andrei Nastase #congres #demisie #Platforma DA #resetare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.