Fostul deputat şi judecător constituţional, Artur Reşetnicov, cercetat pentru îmbogăţire ilicită, nu a putut fi transferat în Penitenciarul nr. 13, după ce Curtea de Apel Chişinău a eliberat, miercuri, 13 aprilie, mandat de arestare pe numele lui. Reşetnicov a rămas internat în secţia de chirurgie facială a Spitalului de Urgenţă, cu o traumă la ochi, scrie anticorupție.md.

După ce Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia, procurorul anticorupţie Petru Iarmaliuc a mers la spital, însoţit de doi ofiţeri CNA, pentru a-l reţine pe Reşetnicov. În salonul de spital în care este internat fostul deputat se afla soţia sa şi avocatul Vladimir Moşneaga. Aceştia i-au spus omului legii că Reşetnicov nu poate fi luat din spital fără acordul medicului.

Pentru că era oră târzie şi lipseau atât medicul curant, cât şi şeful Secţiei chirurgie facială, procurorul a luat legătura cu un medic din administraţia spitalului. Acesta i-a spus omului legii că Reşetnicov nu poate fi externat până nu va fi tratat. Astfel, fostul deputat a rămas în spital, iar la uşă a fost instalată paza.

Artur Reşetnicov a transmis prin intermediul avocatului Vladimir Moşneaga că nu doreşte să facă declaraţii pentru presă. Apărătorul a mai spus că nu are împuterniciri din partea clientului ca să vorbească despre starea lui de sănătate.

Aureliu Colenco, un alt avocat al lui Reşetnicov, a comunicat că clientul său este în stare gravă şi s-a ales cu o traumă la cap după ce a căzut în ziua de 11 aprilie. Drept dovadă, apărătorul a prezentat și o fotografie în care clientul său apare cu un ochi vănăt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Artur Reşetnicov şi alţi trei foști parlamentari transfugi, Anatolie Zagorodîi, Sergiu Sîrbu şi Vladimir Vitiuc au fost puşi sub arest preventiv pentru 30 de zile pe 4 februarie curent. Violeta Ivanov a primit atunci mandat de arestare pentru 20 de zile, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu.

Marți, 12 aprilie, ex-deputatul Sergiu Sîrbu, învinuit de îmbogăţire ilicită a fost transferat din arest la domiciliu, în arest în izolatorul CNA, pentru următoarele 30 de zile. Decizia a fost luată de către magistrații Curții de Apel.

De menționat că, în privința ex-deputatului Vladimir Vitiuc, procurorii nu au contestat cu recurs decizia primei instanțe de plasare în arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, ținând cont de starea sa de sănătate.

Realitatea.md amintește că joi, 7 aprilie, fostul deputat Anatolie Zagorodnîi, învinuit de îmbogățire ilicită, s-a reîntors în izolatorul CNA, după ce la data de 31 martie a fost plasat în arest la domiciliu. O decizie în acest sens a fost luată de magistrații de la Curtea de Apel Chișinău.

#Artur Reșetnicov #deputat transfug #imbogatire ilicita #spital

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.