Republica Moldova se împrumută cu 15 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a reabilita Centrala Electrică cu Termoficare Nord (SA „CET-Nord”) din municipiul Bălți. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat în ambele lecturi de către deputați, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 14 aprilie, astfel, fiind ratificat Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și BERD în vederea realizării proiectului „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți SA CET-Nord” – Faza II”.

Valoarea împrumutului constituie 15 milioane de euro, dintre care 9,5 milioane de euro – pentru realizarea componentei investiționale, iar 5,5 milioane de euro – pentru refinanțarea datoriei istorice. Perioada de acțiune a acordului constituie 15 ani și include perioada de grație de trei ani.

Componentele prioritare ale proiectului sunt: furnizarea și instalarea punctelor termice individuale, implementarea sistemului de distribuție pe orizontală a agentului termic și a apei calde din interiorul blocurilor locative, construcția unui rezervor de acumulare a energiei termice, modernizarea instalațiilor de tratare a apei ș.a.

Proiectul va fi realizat timp de trei ani, în perioada anilor 2022 – 2024.

Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat în plenul Parlamentului, la prezentarea proiectului că, implementarea proiectului se va solda cu „importante beneficii economice, sociale și de mediu”.

Deputatul PAS, Boris Marcoci, a salutat adoptarea legii, menționând că realizarea proiectului de modernizare a Centralei Electrice cu Termoficare Nord va avea o importanță deosebită pentru locuitorii municipiului Bălți.

„Acest proiect este foarte așteptat de locuitorii din Bălți pentru ca ei să nu mai stea în frig și fără apă caldă”, a spus deputatul.

Cu o replică în susținerea ratificării acordului a venit și parlamentarul PCRM din cadrul fracțiunii BCS, Vladimir Voronin, cu mențiunea că „este un proiect cu o însemnătate importantă pentru populația municipiului Bălți și, totodată, a propus extinderea unor asemenea proiecte importante pentru sănătatea oamenilor în alte localități din țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CET-NORD #împrumut #ratificat

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.