Amfiteatrul Transilvania – locul unde poţi avea munţii la picioare şi ai senzaţia că poţi atinge cerul. La o altitudine de aproximativ 1200 de metri se deschide o panoramă de 360 de grade peste Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Vă întrebaţi unde se află acest loc de poveste? Ei bine, e la o distanţă de 41 de kilometri de Braşov, între localităţile Moieciu de Jos şi Moieciu de Sus. Sunt două căi prin care puteţi ajunge acolo – cu maşina, pe un drum forestier sau pe jos.

Drumul este îngust, dar accesibil oricărui tip de autoturism pe vreme bună, iar cei 5 kilometri prin pădure sunt parcurşi în cam 20 de minute. Dacă alegeţi o promenadă la aer curat atunci urmaţi traseul ecoturistic numit T9 care porneşte din Moieciu de Sus. Cei 4 kilometri de drum dus-întors sunt parcurşi în două ore, timp în care vă bucuraţi de frumuseţea naturii, de ciripitul păsărilor şi liniştea munţilor.

Odată parcurs acest traseu, toată oboseala va dispărea atunci când veţi vedea tabloul panoramic uimitor. Frumoşii Munţi Bucegi şi norii care le taie vârfurile, vă vor lua respiraţia. Peisajul este locul perfect pentru meditaţii şi conexiune cu natura, iar aerul de munte – o doză de sănătate şi revigorare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amfiteatrul Transilvania se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare, iar pe vârful muntelui găzduieşte case tradiţionale vechi de 200 de ani. Au fost reconstruite cu grijă şi pasiune de o familie din Republica Moldova care le-a păstrat autenticitatea.

Trebuie să ştiţi că pe Amfiteatrul Transilvania poate ajunge oricine, nu sunt percepute taxe de intrare şi nici pentru parcare.

După ce vă bucuraţi ochii cu peisajele uimitoare şi savuraţi liniştea naturii, nu plecaţi fără să vă daţi în leagănele imense instalate pentru turişti. Aici veţi reuşi să faceţi cele mai frumoase fotografii şi să trăiţi emoţii de nedescris, pe vârf de munte.

#Amfiteatrul Transilvania #Munţii Bucegi #România turistică

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.