Situată în judeţul Neamţ, mănăstirea Văratec este cel mai cunoscut şi vizitat monument de arhitectură din regiune şi, totodată, cea mai mare aşezare monahală feminină din România. Amplasat într-un cadru natural deosebit, la o altitudine ce nu depăşeşte 460 de metri, Văratecul se bucură de o climă blândă de-a lungul întregului an, fapt care a împrimat şi denumirea locului.

Comunitatea monahală Văratec a fost întemeiată în jurul anilor 1781- 17851 de către Monahia Olimpiada. Astăzi, pe teritoriul complexului sunt trei biserici: principala este „ Adormirea Maicii Domnului”, construită între anii 1808-1812 din piatră de râu şi cărămidă, cu ziduri groase de un metru, denumită „Biserica Mare”. În 1844 a fost ridicată cea de-a doua Biserică – „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” – un lăcaș cu arhitectură în stil baroc, cu trei turle, clopotniţă din lemn şi pridvor din piatră. A treia Biserică – „Schimbarea la Faţă” – este datată din 1847. Stilul este baroc iar pictura este realizată de renumitul artist român Ieremia Profeta. Tot aici se află şi cimitirul mănăstirii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mănăstirea Văratec este bine cunoscută și pentru faptul că aici a fost înmormântată Veronica Micle – muza scriitorului român, Mihai Eminescu. La doar două luni după moartea poetului, Micle și-a regăsit liniștea în incinta Bisericii ”Sfântul Ioan Botezătorul“. Potrivit legendei, Veronica a căzut într-o puternică depresie și s-a retras la Văratec, loc unde îşi petrecuse multe veri, chiar împreună cu Eminescu.

În anul 2021, la baza fundației bisericii de la Văratec, lângă mormântul Veronicăi Micle, a fost găsită o sticlă cu un răvaş în ea. Oamenii de știință au încercat să afle mesajul, însă ceea ce scria pe el va rămâne un mister deoarece a fost afectat de mediul în care a stat.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Mănăstirea Văratec #Romania #turist

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.